Transilvania Recuperari Creante » Dictionar Juridic

Termeni V

TRCJ — Tue, 14 Dec 2010 18:29:05 +0000

Dictionar juridic – V

Validarea popririi

Confirmare, prin hotarare judecatoreasca, a valabilitatii unei popriri. Instanta dupa ce verifica, in prezenta partilor, valabilitatea si caracterul executoriu al titlului creditorului urmaritor, precum si existenta creantei debitorului poprit fata de tertul poprit, dispune validarea popririi, moment din care tertul poprit este obligat a plati direct creditorului urmaritor datoria sa fata de debitorul poprit.

Valoare-prag (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 72 din Legea nr. 85/2014

Reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitor, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat.

Valoare-prag (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 12 din Legea nr. 85/2006:

Valoare-prag reprezintă cuantumul minim al creanţei, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Acesta este de 45.000 lei, iar pentru salariaţi, de 6 salarii medii brute pe economie/pe salariat.

Valoarea fiscala reprezinta – art. 7 alin. (1) pct. 33 din Legea nr. 571/2003:

- pentru active si pasive, altele decat cele mentionate la lit. b) si c)

- valoarea de inregistrare in patrimoniu, potrivit reglementarilor contabile;

- pentru titlurile de participare/valoare – valoarea de achizitie sau de aport, utilizata pentru calculul castigului sau al pierderii, in intelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit;

- pentru mijloace fixe amortizabile si terenuri – costul de achizitie, de productie sau valoarea de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, la data intrarii in patrimoniul contribuabilului, utilizata pentru calculul amortizarii fiscale, dupa caz. In valoarea fiscala se includ si reevaluarile contabile efectuate potrivit legii. In cazul in care se efectueaza reevaluari ale mijloacelor fixe amortizabile care determina o descrestere a valorii acestora sub costul de achizitie, de productie sau al valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz, valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe amortizabile se recalculeaza pana la nivelul celei stabilite pe baza costului de achizitie, de productie sau a valorii de piata a mijloacelor fixe dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz. In situatia reevaluarii terenurilor care determina o descrestere a valorii acestora sub costul de achizitie sau sub valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz, valoarea fiscala este costul de achizitie sau valoarea de piata a celor dobandite cu titlu gratuit ori constituite ca aport, dupa caz;

- pentru provizioane si rezerve – valoarea deductibila la calculul profitului impozabil.

Vehicul – art. 1^1 pct. 2 din Legea nr. 136/1995

Orice mijloc de transport, cu sau fara propulsie proprie, destinat deplasarii pe uscat, inclusiv orice tip de remorca, indiferent daca este cuplata sau nu, exceptie facand cele care se deplaseaza pe sine, bicicletele sau vehiculele cu tractiune animala.

Verificarea de scripte

- Procedura legala aplicabila de instanta de judecata in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul sau semnatura ori mostenitorii sau urmasii in drepturi: ai aceluia de la care se pretinde a fi inscrisul declara ca nu cunosc scrisul sau semnatura.

Vicii ascunse

Defecte sau deficiente ale bunului vandut, inchiriat etc. sau ale produselor livrate ori lucrarilor executate, care existand in momentul predarii bunului, n-au fost cunoscute dobanditorului si nici nu puteau fi descoperite de el prin mijloace obisnuite de verificare sau receptie si care fac ca bunul sa nu poata fi intrebuintat conform destinatiei sale ori ca intrebuintarea sa fie intr-atat micsorata incat se poate presupune ca dobanditorul n-ar fi contractat sau n-ar fi platit acelasi pret daca le-ar fi cunoscut.

Viciu de consimtamant

Imprejurari de fapt care afecteaza licertatea exprimarii vointei juridice sau caracterul ei constient la incheierea unui act juridic si care da dreptul persoanei in cauza sa ceara anularea acestuia, de exemplu, eroarea, dolul, violenta si, in conditiile legii, leziunea.

Viciile posesiei

Caracteristici ale posesiei care fac, ori de cate ori se dovedeste existenta vreuneia dintre ele, ca posesia sa nu fie considerate utila, adica sa nu produca efecte juridice. Viciile posesiei sunt: discontinuitatea, cand posesorul o exercita in mod neregulat, cu intermitente anormale; violenta, cand posesia este fundamentata pe acte de violenta ori este conservata prin asemenea acte; clandestiviitatea, cand posesorul o exercita pe ascuns de adversarul sau, astfel incat acesta este lipsit de posibilitatea de a o cunoaste; precaritate, cand posesia este lipsita de elementul ei intentional, psihologic, cand nu este deci exercitata cu titlu de proprietar, ci fie in baza unui alt titlu, ca locatar, ingaduinta a proprietarului.

Vigneta – art. 1^1 pct. 10 din Legea nr. 136/1995

Autocolant care se aplica pe parbrizul vehiculului sau in alt loc vizibil din exterior, care atesta existenta unei polite de asigurare RCA pentru vehiculul respectiv, eliberat impreuna cu polita de asigurare RCA.

Vocatie succesorala

Situatia persoanei care este chemata sau indreptatita sa vina la mostenirea, in temeiul legii sau a testamentului.

Vinovatie

Starea subiectiva ce caracterizeaza pe autorul faptei ilicite in momentul incalcarii normelor de drept.

Virament

Plata fara numerar, transfer din contul platitorului in contul beneficiarului, operatiune efectuata de banca sau bancile celor doi detinatori de bani in cont. In fond, viramentul este un transfer de resurse din proprietatea unei unitati economice in proprietatea altei unitati.

TRANSILVANIA Recuperari Creante Cluj

Termeni U

TRCJ — Tue, 14 Dec 2010 18:28:33 +0000

Dictionar juridic – U

Unilateral

1. Care este indreptat intr-o singura directie. 2. Care este hotarat, efectuat de una singura dintre parti. 3. Care tine seama, vede, cunoaste numai un singur aspect, o singura latura a lucrurilor, a unui domeniu. 4. Care da nastere la obligatii numai pentru una dintre parti.

Uno ictu

Expresie din limba latina “Cu executare instantanee”. Vezi Act cu executare dintr-o data.

Urmarire penala

Faza a procesului penal prevazuta in art.200 si urm. Cod Procedura Penala. Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata. Urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de catre organele de cercetare penala.
Organele de cercetare penala sunt:
a) organele de cercetare ale politiei;
b) organele de cercetare speciala. Ca organe de cercetare ale politiei functioneaza lucratorii operativi anume desemnati din Ministerul de Interne. Organul de urmarire penala este obligat sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, in vederea justei solutionari a acesteia. Organul de urmarire aduna probele atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului. Aceste indatoriri se indeplinesc chiar daca invinuitul sau inculpatul recunoaste fapta.
Organul de urmarire penala este obligat sa explice invinuitului sau inculpatului, precum si celorlalte parti drepturile lor procesuale. Organul de urmarire penala este de asemenea obligat sa stranga date cu privire la imprejurarile care au determinat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii, precum si orice alte date de natura sa serveasca la solutionarea cauzei.

Utilitate publica

Insusire care urmareste satisfacerea nemijlocita a nevoilor sau a intereselor publice (spre exemplu, servicii publice de electricitate, gaze, apa, telefon etc.).

Utilizator al vehiculului – art. 2, pct. 8 din Norma ASF nr. 23/2014

Persoana fizica sau juridica careia, in baza unui contract incheiat cu proprietarul/coproprietarul, i s-a atribuit pe o anumita perioada dreptul de folosinta a unui vehicul.

1. In dreptul civil, acel drept real principal, esentialmente temporar, dezmembramant al dreptului de proprietate, care confera titularului sau atributele de posesie si folosinta asupra unui bun aflat in proprietatea altuia, dar numai in limitele necesare satisfacerii trebuintelor lui si ale familiei sale. Culegerea fructelor bunului poate fi facuta numai in natura si sunt destinate exclusiv pentru consumul uzuarului si al membrilor familiei sale. Ele nu pot fi urmarite de creditorii uzuarului. Fructele care depasesc trebuintele titularului dreptului si ale familiei sale sunt inalienabile. Fata de uzufruct, prezinta urmatoarele particularitati: – titularul sau poate fi numai o persoana fizica; – are caracter strict personal, in sensul ca uzuarul nu poate instraina beneficiul sau emolumentul dreptului sau.
2. Obicei sau cutuma, regula de conduita creata in practica sociala, si care prin folosire indelungata a devenit o norma juridica obligatorie, unanim acceptata. Uzul nu este acceptat ca izvor de drept in legislatia noastra comerciala, dar la articolele 980-981 din Codul Civil se face trimitere la obiceiul locului, atunci cand apar unele prevederi indoielnice sau echivoce in cuprinsul unui contract.

Uzante

Obicei comercial confirmat de o institutie competenta (spre exemplu, camera de comert) si declarat de catre aceasta drept obligatoriu sau recomandat. Conceptul de uzante cuprinde intreaga gama de acte sau fapte care se exprima pe teren contractual (sub forma de stipulatii contractuale) cu ocazia negocierilor in vederea incheierii unui contract sau chiar independent de orice activitate contractuala si uneori chiar impotriva unor stipulatii contractuale, ori impotriva unor dispozitii legale. Reguli de comportament comercial rezultat din institutionalizarea practicilor de afaceri.

Uzucapiune

Sinonim – prescriptie achizitiva Un mod de dobandire a dreptului de proprietate sa a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acelui bun de catre o persoana in conditiile si termenele prevazute de lege.

Uzufruct

Drept real principal derivat, esentialmente temporar. Dreptul unei persoane (uzufructuar) de posesie si folosinta a unui bun care apartine altei persoane, cu obligatia de a conserva substanta bunului si de a le restitui proprietarului la incetarea uzufructului (vezi art.517-564 Cod Civil). Pe timpul uzufructului, proprietatea este astfel golita de o buna parte a continutului sau juridic. De aceea se numeste nuda proprietate, iar proprietarul se spune ca este nud proprietar. Uzufructul poate fi constituit asupra oricaror bunuri neconsumptibile, dar si asupra bunurilor consumptibile. Uzufructul este un drept temporar si se constituie prin vointa proprietarului. Abuzul de folosinta decade din drepturi pe beneficiarul uzufructului. Acesta poate renunta de buna vointa la dreptul sau.
In conformitate cu art.526 Cod Civil, uzufructul poate fi constituit si asupra unor bunuri consumptibile. In acest caz, uzufructuarul dobandeste nu numai posesia si folosinta bunului, si insusi dreptul de proprietate. De aceea, el are posibilitatea de a dispune de bunul respectiv, cu obligatia de a restitui, la stingerea uzufructului, bunuri de acelasi gen, in aceeasi cantitate, de calitate si valoare egala, sau pretul lui. Un asemenea uzufruct poarta denumirea de cvasiuzufruct.

Uzul de fals

Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatură privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cand inscrisul este oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, cand inscrisul este sub semnatura privata.

TRANSILVANIA Recuperari Creante Cluj

Termeni T

TRCJ — Tue, 14 Dec 2010 18:27:45 +0000

Dictionar juridic – T

Tabelul preliminar de creante (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 69 din Legea nr. 85/2014:

Cuprinde toate creantele scadente sau nescadente, sub conditie sau in litigiu, nascute inainte de data deschiderii procedurii, acceptate de catre administratorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de prioritate, iar in situatia creditorului aflat in procedura insolventei se va arata si administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat. In cazul procedurii simplificate, in acest tabel se vor inregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pana la momentul intrarii in faliment;

Tabelul preliminar de creante (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 85/2006:

Cuprinde toate creanţele născute înainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub condiţie sau în litigiu, acceptate de către administratorul judiciar în urma verificării acestora. În tabel vor fi menţionate atât suma solicitată de către creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de preferinţă. În cazul procedurii simplificate, în acest tabel se vor înregistra şi creanţele născute după deschiderea procedurii şi până la momentul intrării în faliment;

Tabel definitiv de creante (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 67 din Legea nr. 85/2014

este tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate in tabelul preliminar si impotriva carora nu s-au formulat contestatii, precum si creantele admise in urma solutionarii contestatiilor sau cele admise provizoriu de catre judecatorul-sindic. In cazul procedurii simplificate, tabelul definitiv de creante cuprinde, pe langa creantele nascute anterior deschiderii procedurii, si creantele nascute in perioada de observatie, ce au fost admise la masa credala. In acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate al creantei potrivit prevederilor art. 159 si 161.

Tabel definitiv de creante (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 17 din Legea nr. 85/2006:

Se intelege tabelul care cuprinde toate creanţele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar şi împotriva cărora nu s-au formulat contestaţii în conformitate cu prevederile art. 73, precum şi creanţele admise în urma soluţionării contestaţiilor. În acest tabel se arată suma solicitată, suma admisă şi rangul de prioritate a creanţei.

Tabelul suplimentar (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 70 din Legea nr. 85/2014

Cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pana la data inceperii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidatorul judiciar in urma verificarii acestora. In tabel vor fi mentionate atat suma solicitata de catre creditor, cat si suma acceptata si rangul de preferinta.

Tabelul suplimentar (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 85/2006

Cuprinde toate creanţele născute după data deschiderii procedurii generale şi până la data începerii procedurii falimentului, acceptate de către lichidator în urma verificării acestora. În tabel vor fi menţionate atât suma solicitată de către creditor, cât şi suma acceptată şi rangul de preferinţă;

Tabelul definitiv consolidat (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 68 din Legea nr. 85/2014

cuprinde totalitatea creantelor care figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. In situatia in care s-a dispus intrarea in faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, tabelul definitiv consolidat va cuprinde: totalitatea creantelor ce figureaza ca admise in tabelul definitiv de creante, cele din tabelul suplimentar necontestate, cele rezultate in urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar, din care se vor deduce sumele achitate pe parcursul derularii planului de reorganizare.

Tabelul definitiv consolidat (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 19 din Legea nr. 85/2006

Cuprinde totalitatea creanţelor ce figurează ca admise în tabelul definitiv de creanţe şi cele din tabelul suplimentar necontestate, precum şi cele rezultate în urma soluţionării contestaţiilor la tabelul suplimentar. În situaţia în care s-a dispus intrarea în faliment după confirmarea unui plan de reorganizare, urmează a se întocmi o variantă actualizată a tabelului definitiv consolidat, în concordanţă cu programul de plată a creanţelor, cuprins în planul de reorganizare, şi cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfăşurării acestuia;

Taxa de timbru

Taxa percepute de catre notariate, judecatorii, tribunale si alte autoritati jurisdictionale pentru unitatile care comercializeaza produse si/sau prestari de servicii asupra carora se aplica anumite timbre (fiscale, postale, literare, cinematografice, teatrale, muzicale, folclorice si ale artelor plastice). Taxele de timbru sunt reglementate prin Hotararea Guvernului nr.1295/1990 modificata prin Ordonanta Guvernului nr.10/1993, iar taxele de timbru pentru activitatea notariala prin Ordonanta Guvernului nr.37/1995. Astfel, sunt supuse taxei de timbru actiunile si cererile introduse la instantele de judecata, precum si in activitatea notariala.

Tempus Regit Actum

Expresie latina ce inseamna “timpul guverneaza actul”. Principiu de drept conform caruia un act juridic se incheie in conformitate cu prevederile legale in vigoare la data intocmirii lui, si este supus acestora. Un exemplu de aplicabilitate este principiul neretroactivitatii legii penale.

Teritoriu in care stationeaza in mod obisnuit vehiculul - art. 2, pct. 7 din Norma ASF nr. 23/2014

a) teritoriul statului in care vehiculul este inmatriculat/inregistrat permanent ori temporar;

b) teritoriul statului in care s-a eliberat vehiculului un semn distinctiv, in situatiile in care nu se solicita inmatricularea/inregistrarea unui anumit tip de vehicul, dar vehiculul respectiv primeste un semn distinctiv similar numarului de inmatriculare/inregistrare sau unei polite de asigurare de raspundere civila auto;

c) teritoriul statului in care proprietarul sau utilizatorul vehiculului este rezident permanent, in cazurile in care pentru anumite tipuri de vehicule nu se solicita placuta de inmatriculare/inregistrare ori nu se atribuie un alt semn distinctiv;

d) teritoriul statului in care s-a produs accidentul, in cazurile in care vehiculele care au fost implicate intr-un accident nu au numar de inmatriculare/inregistrare sau acesta nu corespunde ori nu mai corespunde vehiculului respectiv, in scopul stabilirii despagubirilor, conform prevederilor prezentelor norme.

Termen

Din punctul de vedere al dreptului civil, un eveniment viitor si sigur ca realizare, pana la implinirea caruia este amanata inceperea sau stingerea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor. In functie de efectele sale exista termen suspensiv, sau termen extinctiv. In functie de cunoasterea sau necunoasterea cu precizie a datei implinirii lui, inca din momentul incheierii actului juridic civil, termenul este cert sau incert. In functie de izvorul sau, distingem termenul voluntar, legal si judiciar. In functie de titularul beneficiului termenului, avem termen in favoarea debitorului, in favoarea creditorului si in favoarea ambelor parti. In functie de caracterul lor, termenele pot si imperative (peremtorii) sau prohibitive (dilatorii). In functie de efectul lor, termenele pot fi absolute (cominatorii) sau relative (de recomandare). In functie de sensul de calculare, termenele pot fi succesive sau regresive.

Termen de decadere

Intervalul de timp inauntrul caruia titularul unui drept subiectiv este obligat de lege sa-l exercite intr-un anumit mod sub sanctiunea stingerii.

Termen de plata

Termenul la care cumparatorul si vanzatorul consimt sa-si achite obligatiile.

Testul creditorului privat (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 71 din Legea nr. 85/2014

Reprezinta analiza comparativa a gradului de indestulare a creantei bugetare prin raportare la un creditor privat diligent, in cadrul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare, comparativ cu o procedura de faliment. Analiza are la baza un raport de evaluare intocmit de catre un evaluator autorizat membru ANEVAR, desemnat de creditorul bugetar si se raporteaza inclusiv la durata unei proceduri de faliment comparativ cu programul de plati propus. Nu constituie ajutor de stat situatia in care testul creditorului privat atesta faptul ca distributiile pe care le-ar primi creditorul bugetar in cazul unei proceduri de prevenire a insolventei sau reorganizare sunt superioare celor pe care le-ar primi intr-o procedura de faliment;

Timbru judiciar

Obligatie ce revine celor care se adreseaza organelor de justitie, in anumite cauze, de a plati o taxa de timbru, suplimentara. Veniturile ce se incaseaza din plata acestei taxe se folosesc pentru o mai buna functionare a instantelor de judecata, achizitionarea de lucrari de specialitate, acordarea de stimulente etc.
Timbrul judiciar se aplica cauzelor in care se plateste taxa de timbru; nu se plateste la actiunile care sunt scutite de plata taxei de timbru. Timbrul judiciar se aplica pe actiuni la introducerea lor, pe copiile sentintelor precum si la folosirea cailor de atac (apel si recurs). Acest timbru se foloseste si la lucrarile notariale, tot in functie de valoarea actului notarial intocmit. Obligativitatea aplicarii timbrului judiciar a fost stabilita prin Ordonanta Guvernului nr.32/1995 modificata prin Legea 124/1997.

Titlu

Act sau fapt juridic constituind temeiul unui drept subiectiv invocat de catre o persoana; inscrisul constatator al acestui temei. Inscris constatator al unor valori negociabile la bursa (spre exemplu, un titlu la purtator).

Titlu de credit

Document negociabil, inscris constitutiv de drepturi (cambie, bilet la ordin etc.) emis de o institutie bancara sau de credit, care confera proprietarului sau un drept de creanta, precis determinat, mentionat in cuprinsul lui, respectiv dreptul de a primi sau transmite o suma de bani la un anumit termen sau la vedere, intr-o localitate din tara sau din strainatate, stabilita de parti.

Titlu de participare – art. 7 alin. (1) pct. 31 din Legea nr. 571/2003

Orice actiune sau alta parte sociala intr-o societate in nume colectiv, societate in comandita simpla, societate pe actiuni, societate in comandita pe actiuni, societate cu raspundere limitata sau intr-o alta persoana juridica sau la un fond deschis de investitii.

Titlu de valoare – art. 7 alin. (1) pct. 31^1 din Legea nr. 571/2003

Orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar, calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si partile sociale.

Titlu executor

Sinonim – titlu executoriu Temei juridic al executarii silite, constand in hotararea unui organ de jurisdictie ori a altui inscris prevazut de lege cu aceasta putere.

Titluri de plasament

Titlurile de plasament reprezinta actiunile proprii rascumparate, actiunile achizitionate, obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si alte titluri de plasament achizitionate in vederea realizarii unui profit intr-un termen scurt.
Din punct de vedere contabil, in structura titurilor de plasament sunt cuprinse:
- actiuni (cotate sau necotate);
- obligatiuni (cotate sau necotate);
- bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt;
- actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de intreprindere;
- titlurile de creanta negociabile.
Sunt active circulante.
Spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de plasament reprezinta cel mult 10% din capitalul societatii emitente, atunci cand imbraca forma actiunilor.
Chiar daca, in bilantul contabil, ele sunt reprezentate de un singur post, contabilitatea curenta trebuie sa faca distinctie intre plasamentele care confera un drept de proprietate (actiunile) si cele care confera pur si simplu un drept de creanta 8spre exemplu, obligatiunile). Titlurile de plasament trebuie distinse de efectele comerciale. Desi, ca si efectele comerciale, ele sunt titluri negociabile, totusi, emisiunea lor se face pe categorii de titluri, care confera titularilor drepturi identice; in plus, ele au, de obicei, o scadenta mai lunga.
Intreprinderea cumparatoare de titluri de plasament cauta:
- fie utilizarea temporara a unei parti din disponibilitatile sale, in vederea conservarii valorii trezoreriei;
- fie rentabilizarea plasamentelor sale, prin cresterea veniturilor percepute (dividende, dobanzi) si/sau prin realizarea unui plus de valoare, cu ocazia revanzarii.
Plasamentele nu au ca obiect asigurarea unei influente particulare asupra societatii emitente. Ele pot fi tranzitorii sau permenante, pot avea sau nu un caracter speculativ.
La intrarea in unitate, titlurile de plasament se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.
Cheltuielile accesorii de cumparare a titlurilor de plasament, cum sunt comisioanele si alte cheltuieli similare, se inregistreaza direct in cheltuielile exercitiului.
Vezi Ordinul ministrului finantelor nr. 306 din 26 februarie 2002 pentru aprobarea Reglementarilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, publicat in Monitorul Oficial nr. 279 bis din 25 aprilie 2002.

Traditiune

Remiterea materiala sau predarea bunului de la instrainator la dobanditor.
Traditiunea are efect translativ de proprietate doar in cazul darurilor manuale, fiind o solemnitate care inlocuieste forma inscrisului autentic, conditie de valabilitate a contractului de donatie. In rest, transmiterea dreptului de proprietate are loc in momentul incheierii contractului, chiar daca bunul nu a fost remis sau predat dobanditorului.

Tragator

Debitor care primeste de la creditorul sau – acesta fiind la randul sau debitor fata de o alta persoana – mandat sau ordin printr-un inscris, numit cambie, sa plateasca acelei persoane, la scadenta si in locul aratat, suma datorata.

Transfer – art. 7 alin. (1) pct. 32 din Legea nr. 571/2003

Orice vanzare, cesiune sau instrainare a dreptului de proprietate, schimbul unui drept de proprietate cu servicii ori cu un alt drept de proprietate, precum si transferul masei patrimoniale fiduciare in cadrul operatiunii de fiducie potrivit Codului civil.

Transmisiune universala

Transmiterea intregului patrimoniu, nefractionat de la o persoana la alta persoana. Vezi si Succesiune, Transmisiune cu titlu universal.

Tranzactii intragrup – art. 2, lit. B, pct. 50 din Legea nr. 32/2000

Totalitatea tranzactiilor pe care o societate de asigurare si/sau reasigurare, o institutie de credit sau o societate de investitii financiare ori o societate de administrare a investitiilor din cadrul unui conglomerat financiar le desfasoara direct sau indirect cu o alta societate din cadrul aceluiasi grup sau cu orice persoana fizica sau juridica ce are legaturi stranse cu societatile din cadrul grupului, in vederea indeplinirii obligatiilor sale, indiferent de natura acestora.

Tribunal

Organ de jurisdictie care rezolva litigiile dintre persoanele fizice sau dintre aceastea si persoane juridice, unele recursuri (extraordinare). Cladirea, edificiul unde se afla aceasta institutie. Instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa. Ca instanta de apel, judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta, iar ca instanta de recurs, judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului. Judeca in prima instanta in complet format din 2 judecatori, iar apelurile si recursurile, in complet format din 3 judecatori

TVA – Taxa pe valoarea adaugata

Prescurtare – TVA Impozit indirect stabilit si perceput asupra valorii adaugate in fiecare stadiu al productiei si al distributiei bunurilor economice, oricare ar fi provenienta lor, din productie indigena sau din import.
Prin stabilirea valorii adaugate se evita inregistrarile repetate ale consumurilor externe. Fiind un impozit de consum, cel care suporta aceasta sarcina fiscala este consumatorul final, intreprinderea avand rolul de a colecta si varsa la bugetul statului taxa pe valoarea adaugata. TVA are un caracter universal, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor rezultate atat din activitatea curenta de exploatare, cat si din activitatea financiara de fructificare a capitalurilor disponibile.
TVA reprezinta un impozit neutru si unic, deoarece se aplica asupra tuturor activitatilor economice, iar nivelul ei este independent de intinderea circuitului economic. Plata TVA este fractionata, deoarece ea se calculeaza pentru fiecare stadiu care intervine in producerea si comercializarea bunului economic.
Operatiunile cuprinse in sfera de aplicare a TVA se impart, din punct de vedere al regulilor de impozitare, astfel:
a) operatiuni impozabile obligatoriu, la care se aplica cota legala de TVA asupra sumelor obtinute din vanzari de bunuri si prestari de servicii, la fiecare stadiu al ciclului economic, pana la consumatorul final inclusiv. Din taxa facturata corespunzator sumelor reprezentand contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate se scade taxa aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor impozabile;
b) operatiuni la care se aplica cota zero: in acest caz furnizorii sau prestatorii de servicii au dreptul de deducere a TVA aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor impozabile;
c) operatiuni scutite de plata TVA: sunt operatii prevazute in mod expres de lege pentru care furnizorii sau prestatorii de servicii nu au dreptul la deducerea taxei aferenta intrarilor destinate realizarii produselor sau serviciilor scutite de taxa;
d) operatiuni impozabile prin optiune: agentii economici, precum si unitatile economice din cadrul altor persoane juridice care efectueaza operatiuni exonerate de TVA pot opta pentru plata acestei taxe, pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia. O serie de operatii nu intra in sfera de aplicare a TVA. Este vorba despre livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata, efectuata de:
- asociatiile fara scop lucrativ, pentru activitatile avand caracter social-filantropic;
- organizatiile care desfasoara activitati de natura religioasa, politica sau civica;
- organizatiile sindicale, pentru activitati legate direct de apararea colectiva a intereselor materiale si morale ale membrilor lor;
- institutiile publice, pentru activitatile lor administrative, sociale, educative, de aparare, ordine publica, siguranta statului, culturale si sportive.
Pentru operatiunile efectuate in mod sistematic, direct sau prin unitati subordonate, in scopul obtinerii de profit, persoanele juridice enuntate anterior sunt supuse TVA. Faptul generator si exigibiliattea TVA iau nastere, de regula, in momentul efectuarii livrarii bunurilor mobile, transferului proprietatii bunurilor imobiliare sau prestarii serviciilor. Marimea absoluta a TVA depinde de baza de calcul si de cotele de impozitare.
Elementele care compun baza de calcul (de impozitare) sunt diferite, in functie de situatia data, cum ar fi:
- preturile si tarifele negociate, inclusiv accizele stabilite de lege;
- preturile de piata;
- costurile bunurilor executate de agentii economici pentru folosinta proprie ori predate altor persoane etc.

TRANSILVANIA Recuperari Creante Cluj

Termeni S

TRCJ — Tue, 14 Dec 2010 18:27:02 +0000

Dictionar juridic – S

Sarcina liberalitatii

Obligatie impusa de dispunator gratificatului in actele cu titlu gratuit (liberalitati) de a da a face sau a nu face ceva.

Scadenta

Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu, sa se ramburseze un credit, sa se plateasca o cambie, etc.

Scadenta cambiei

Termenul la care o cambie este exigibila si trebuie platita. Scadenta cambiei trebuie sa rezulte din textul cambiei, trebuie sa fie certa, unica si posibila. Scadenta unei cambii poate fi: la vedere, la un anumit timp de la vedere, la un anumit timp de la emitere, sau la o data fixa.

Sediu – art. 2, lit. B, pct. 31 din Legea nr. 32/2000

Sediul social al unui asigurator, reasigurator, intermediar in asigurari si/sau in reasigurari, persoana juridica, precum si agentia sau sucursala acestora, dupa caz.

Sediul (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 57 din Legea nr. 85/2014:

Este orice punct de lucru in care debitorul exercita, cu mijloace umane si materiale si cu caracter netranzitoriu, o activitate economica sau o profesie independenta;

Sediul principal – art. 5 pct. 58 din Legea nr. 85/2014

Este, in situatia procedurii de insolventa cu element de extraneitate, locul in care se afla, intr-un mod verificabil de catre terti, centrul principal de conducere, supraveghere si gestiune a activitatii statutare a persoanei juridice, chiar daca hotararile organului de conducere respectiv sunt adoptate potrivit directivelor transmise de membri, actionari sau asociati din alte state.

Sediul profesional – art. 5 pct. 59 din Legea nr. 85/2014

Este locul in care functioneaza, intr-un mod verificabil de catre terti, conducerea activitatii economice ori a exercitarii profesiei independente a persoanei fizice.

Sentinta – art. 424, alin. (1) din Cod procedura civila

Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Serviciu public – art. 2, alin. (1), lit.m) din Legea nr. 554/2004

Activitatea organizata sau, dupa caz, autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii unui interes legitim public.

Sindic

Persoana desemnata de catre tribunal pentru a reprezenta masa creditorilor unei companii aflata in procedura de lichidare; se mai numeste judecator sindic.

Sistemul alternativ de tranzactionare – art. 5 pct. 60 din Legea nr. 85/2014

Este sistemul de tranzactionare prevazut la art. 2 alin. (1) pct. 26 din Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.

Societate – art. 5 pct. 61 din Legea nr. 85/2014

Inseamna orice entitate de drept privat constituita in temeiul Legii societatilor nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Societate de asigurare/reasigurare – art. 5 pct. 63 din Legea nr. 85/2014

Este asiguratorul si/sau reasiguratorul, astfel cum sunt definiti la art. 2 din Legea nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare.

Societate-mama – art. 2, lit. B, pct. 28 din Legea nr. 32/2000

Persoana juridica aflata fata de o entitate cu personalitate juridica, denumita in continuare filiala, in una dintre urmatoarele situatii:

a) detine direct si/sau indirect majoritatea drepturilor de vot dintr-o filiala;

b) are dreptul sa numeasca sau sa revoce majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducatorilor unei filiale si este in acelasi timp actionar sau asociat al acelei filiale;

c) are dreptul de a exercita o influenta dominanta asupra unei filiale la care este actionar sau asociat, in virtutea unor clauze cuprinse in contracte incheiate cu persoana juridica respectiva sau a unor prevederi cuprinse in actul constitutiv al acelei persoane juridice, in situatia in care legislatia care guverneaza statutul filialei permite existenta unor astfel de clauze ori prevederi;

d) este actionar sau asociat al unei filiale si in ultimii 2 ani a numit singur, ca rezultat al exercitarii drepturilor sale de vot, majoritatea membrilor organelor de administrare sau de control ori majoritatea conducatorilor filialei;

e) este actionar sau asociat al unei filiale si controleaza singur, in baza unui acord incheiat cu ceilalti actionari sau asociati, majoritatea drepturilor de vot in acea filiala, precum si orice entitate care, in opinia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, exercita o influenta dominanta asupra unei alte entitati.

Societate-mama (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 57 din Legea nr. 85/2014:

Este societatea care exercita controlul sau influenta dominanta asupra celorlalte societati din grup;

Societate mutuala de asigurari – art. 2, lit. A, pct. 19 din Legea nr. 32/2000

Persoana juridica civila ai carei asociati sunt deopotriva asigurati si asiguratori.

Societate participativa – art. 2, lit. B, pct. 32 din Legea nr. 32/2000

O entitate care este fie o societate-mama, fie alta societate care detine o participatie, fie o entitate aflata in legatura cu o alta entitate printr-o relatie definita prin:

a) conducerea unitara asupra entitatii in cauza si una sau mai multe entitati cu care nu are legatura, ca urmare a unui contract incheiat cu acea entitate ori in temeiul unor prevederi din actele constitutive sau din statutul acelor entitati; sau

b) prezenta majoritara a acelorasi persoane in consiliul de administratie, conducerea executiva ori in consiliul de supraveghere ale entitatii in cauza si ale uneia sau mai multor entitati cu care nu are legatura, in cursul anului financiar si pana la intocmirea situatiilor financiare consolidate;

33. societate afiliata – o filiala sau o alta societate in care se detine o participatie ori o entitate aflata in legatura cu o alta entitate printr-o relatie definita prin:

a) conducerea unitara asupra entitatii in cauza si una ori mai multe entitati cu care nu are legatura, ca urmare a unui contract incheiat cu acea entitate sau in temeiul unor prevederi din actele constitutive ori din statutul acelor entitati; sau

b) prezenta majoritara a acelorasi persoane in consiliul de supraveghere a entitatii in cauza si a uneia sau mai multor entitati cu care nu are legatura, in cursul anului financiar si pana la intocmirea situatiilor financiare consolidate.

Sold

Suma care trebuie inscrisa intr-una din rubricile unui cont pentru a egaliza debitul cu creditul acestui cont; soldul creditor arata ca in cont s-au primit mai multi bani decat sunt datorati; soldul debitor arata ca sunt datorati mai multi bani decat au fost primiti; soldul initial si soldul final reprezinta soldul existent in cont la inceputul, respectiv la sfarsitul perioadei

Solidaritate

Caracteristica a raportului juridic de obligatii cu pluralitate de subiecte, mai multi creditori si un singur debitor, un singur creditor si mai multi debitori, mai multi creditori si mai multi debitori. Solidaritatea este activa, cand obligatia are mai multi creditori si este pasiva, cand obligatia are mai multi debitori.

In cazul solidaritatii active, care poate fi stabilita numai prin conventia partilor, fiecare dintre creditorii solidari este indreptatit sa ceara debitorului comun plata intregii creante; plata efectuata oricaruia dintre creditori il libereaza pe debitor fata de toti creditorii sai salidari; in cazul in care debitorul este chemat in judecata de catre unul dintre creditorii solidat, el nu poate face plata decat creditorului reclamant. Fiecare creditor solidar este imputernicit sa faca acte de conservare a creantei commune, care profita tuturor, dar unul dintre ei nu poate face acte de dispozitie cu privire la intreaga creanta fara consimtamantul celorlalti; efectele unui asemenea act, remiterea de datorie, se produc numai fata de creditorul care l-a efectuat.
Creditorul solidar care a primit intreaga creanta este obligat s-o imparta cu ceilalti, daca nu probeaza ca obligatia a fost contractata in interesul sau.

In cazul solidaritatii pasive, mai frecvent intalnita in practica, creditorul este indreptatit sa ceara oricarui debitor solidar executarea integrala a prestatiei care formeaza obiectul obligatiei, el avand posibilitatea sa aleaga intre debitori. Solidaritatea pasiva poate lua nastere prin lege sau prin acte juridice, conventia partilor sau testamentul. Exista solidaritate pasiva legala, in urmatoarele situatii: persoanele care au cauzat in comun, printr-o fapta ilicita, un prejudiciu solidar fata de victima; mandantii care au numit acelaşi mandatar raspund solidar pentru toate efectele mandatului ; executorii testamentari ai aceleiaşi succesiuni raspund solidar pentru bunurile mobile incredintate; persoanele care nu au respectat conditiile legale privind incadrarea gestionarilor raspund solidar cu acestia pentru pagubele aduse avutului obstesc etc. Solidaritatea pasiva izvorata din acte juridice nu se prezuma, trebuind sa fie mentionata expres. Solidaritatea pasiva se caracterizeaza prin existenta unei pluralitati de lagaturi obligationale distincte, fiecare dintre codebitori putandu-se obliga sub diferite modalitati, cum sunt termenul sau conditia, in timp ce alti debitori se obliga pur si simplu. Desi exista o pluralitate de debitori, care se pot obliga distinct, toti sunt tinuti sa execute o prestatie unica in sensul ca fiecare debitor solidar este obligat sa plateasca datoria in intregime, oricare dintre ei putand fi urmarit de creditor pentru totalitatea datoriei; urmarirea unuia dintre codebitori nu impiedica urmarirea celorlalti codebitori solidari.
Plata facuta de un codebitor libereaza pe toti debitorii solidari fata de creditorul lor comun. Codebitorul care a platit intreaga datorie este indreptatit sa se intoarca impotriva celorlalti codebitori solidari, putand cere fiecaruia din ei numai partea de datorie ce ii revine, deoarece solidaritatea pasiva nu functioneaza in raporturile dintre codebitori. In caz de insolvabilitate a unuia dintre codebitori, datoria acestuia se divide intre ceilalti codebitori, iar in cazul mortii, solidaritatea inceteaza, datoria fractionandu-se intre mostenitori.

Solvabil

Persoana fizica sau juridica care dispune de resurse concretizate in mijloace banesti si materiale, cu ajutorul carora sa-si poata stinge rapid si complet obligatiile fata de toti creditorii

Solvabilitate

Capacitatea unei intreprinderi de a face fata scadentelor sale de plata, atat pe termen scurt cat si pe termen mediu si lung

Somatie

1. Comunicare scrisa, adresata direct sau prin executorul judecatoresc, prin care se cere debitorului executarea obligatiei scadente. De la data somatiei debitorul este in intarziere, urmand a suporta consecintele neexecutarii la termen.
2. Act prin care organul competent pune in vedere unei persoane fizice sau juridice sa ia anumite masuri prevazute de lege, exemplu desfiintarea unei constructii executate fara autorizatie, dupa care, daca cel somat nu se conformeaza, intocmeste actele de constatare a savarsirii contraventiei de aplicare a sanctiunii contraventionale.

Stat membru al angajamentului – art. 2, lit. B, pct. 43 din Legea nr. 32/2000

Statul membru in care asiguratul, persoana fizica, isi are resedinta sau statul membru in care asiguratul, persoana juridica, isi are sediul.

Stat membru al furnizarii de servicii – art. 2, lit. B, pct. 44 din Legea nr. 32/2000

Statul membru al angajamentului, daca acesta este asumat de un asigurator sau o sucursala a acestuia, situata in alt stat membru.

Stat membru al sucursalei – art. 2, lit. B, pct. 41 din Legea nr. 32/2000

Statul membru in care este situata sucursala care isi asuma o obligatie printr-un contract de asigurare.

Stat membru de origine – art. 2, lit. B, pct. 26 din Legea nr. 32/2000

Statul membru in care este situat sediul social al asiguratorului sau al reasiguratorului.

Stat membru de origine al intermediarului – art. 2, lit. B, pct. 59 din Legea nr. 32/2000

a) in cazul in care intermediarul este o persoana fizica – statul membru in care este situata resedinta acestuia si in care isi desfasoara activitatea;

b) in cazul in care intermediarul este o persoana juridica – statul membru in care este situat sediul social sau, in cazul in care legislatia statului respectiv nu prevede existenta unui sediu social, statul membru in care este situat sediul central.

Stat membru gazda – art. 2, lit. B, pct. 25 din Legea nr. 32/2000

Statul membru, altul decat statul de origine, in care asiguratorul sau reasiguratorul isi desfasoara activitatea.

Stat membru in care este situat riscul – art. 2, lit. B, pct. 54 din Legea nr. 32/2000

a) statul membru in care se afla imobilul, atunci cand acoperirea prin contractul de asigurare se refera fie la acest imobil, fie la imobilul in cauza si bunurile aflate in acesta, atat timp cat aceste bunuri sunt asigurate prin acelasi contract de asigurare;

b) statul membru al inmatricularii, cand contractul de asigurare se refera la vehicule de orice fel;

c) statul membru in care contractul de asigurare, cu o durata de 4 luni sau mai mica, acopera riscuri de calatorie in strainatate, indiferent de clasa de asigurare in care sunt incadrate acestea;

d) statul membru in care asiguratul isi are domiciliul sau, in cazul asiguratului persoana juridica, statul membru in care isi are sediul social.

Stat tert – art. 2, lit. A, pct. 22 din Legea nr. 32/2000

Stat care nu este stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European.

State membre – art. 2, lit. A, pct. 20 din Legea nr. 32/2000

Statele membre ale Uniunii Europene si celelalte state apartinand Spatiului Economic European.

Statul in care se gaseste un bun – art. 5 pct. 64 din Legea nr. 85/2014

a) pentru bunurile corporale – statul pe teritoriul caruia este situat bunul;

b) pentru bunurile si drepturile pe care proprietarul sau titularul trebuie sa le inscrie intr-un registru public – statul sub a carui autoritate este pastrat registrul;

c) pentru creante – statul pe teritoriul caruia se afla centrul principalelor interese ale debitorului creantei, astfel cum este determinat la pct. 7.

Stingerea obligatiei

Incetarea pentru viitor a raportului juridic de obligatie prin unul din modurile prevazute de lege sau convenite de parti. Plata este modul firesc de stingere a obligatiei; aceasta poate avea loc si prin alte modalitati voluntare sau legale cum sunt: anularea sarcinii de plan, compensatia, remiterea de datorie, novatia etc.

Stipulatie pentru altul

Contract prin care o persoana, numita promitent, se obliga fata de o alta persoana, numita stipulant, sa efectueze o anumita prestatie fata de o alta persoana, numita beneficiar.
Pentru a produce efecte intre promitent si stipulant, stipulatia pentru altul trebuie sa indeplineasca conditiile generale de validitate ale oricarui contract, capacitate, consimtamant, obiect, cauza. Stipulatia pentru altul face sa nasca un drept in folosul beneficiarului, fara a fi necesar consimtamantul acestuia, care poate renunta insa la drept.

In practica sunt cunoscute diferite cazuri de aplicare a stipulatiei pentru altul, de exemplu: contractul de transport de marfuri, cand carausul, promitent, convie cu expeditorul, stipulant, sa predea bunurile unei alte persoane, beneficiarul destinatar; A.D.A.S., promitent, se obliga fata de asigurat, stipulant, sa plateasca indemnizatia de asigurare unei alte persoane, beneficiar; donatia cu sarcini, cand donatarul, promitent, se obliga fata de donatar, stipulant, sa efectueze o anumita prestatie fata de o terta persoana, beneficiar.

Subagenti – art. 2, lit. B, pct. 58^1 din Legea nr. 32/2000

Persoane fizice, altele decat conducatorul agentului de asigurare persoana juridica, care au calitatea de angajati cu contract de munca cu persoana juridica si care actioneaza in numele acesteia.

Subansamblul functional – art. 5 pct. 65 din Legea nr. 85/2014

Reprezinta un grup de bunuri ale debitorului care asigura realizarea unui produs finit, de sine statator, sau permite desfasurarea unei afaceri independente.

Subrogatie

a. Modalitate de transmitere conventionala sau legala a dreptului de creanta, cu toate garantiile si accesoriile sale, catre o terta persoana care, platind in locul debitorului pe creditorul initial, se substituie acestuia din urma. Aceasta subrogatie poarte denumirea de subrogatie personala, si poate fi conventionala sau legala. Subrogatia personala conventionala este susceptibila de a fi realizata in doua feluri: a. prin acordul de vointa dintre creditorul initial si cel care plateste, intervenit in momentul platii; in acest mod, creditorul platit, accipiens, subroga in toate drepturile sale pe tertul platitor, solvens; b. prin acordul de vointa dintre debitor si un tert care il imprumuta pe debitor in scopul de a-l plati pe creditor; un asemenea contract de imprumut trebuie facut in forma autentica si cu precizarea expresa a scopului imprumutului; creditorul trebuie sa mentioneze in chitanta eliberata debitorului ca plata s-a facut cu bani de imprumut. Subrogatia personala legala isi produce efectele de plin drept in toate cazurile in care legea prevede acest lucru. Astfel, ea opereaza: in folosul aceluia care fiind el insusi creditor, plateste altui creditor, ce are preferinta; in folosul aceluia care, dobandind un imobul, plateste creditorului ipotecar; in folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interesul sa stinga obligatia, de exemplu, codebitorii solidari; in folosul mostenitorului care a acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar si a platit datoriile succsiunii din averea sa. De asemenea, asiguratorul care a platit asiguratului indemnizatia de asigurare se subroga in drepturile acestuia impotriva persoanei vinovate.

b. Inlocuire a unui bun cu un alt bun prin efectul careia bunul inlocuitor dobandeste regimul juridic al celui inlocuit. Aceasta subrogatie este denumita subrogatie reala, de exemplu, valoarea de inlocuire a unui bun comun al sotilor intra in masa bunurilor comune. Subrogatia reala poate fi cu titlu universal, cand se refera la bunurile din cuprinsul patrimoniului sau cu titlu particular, cand se refera numai la un anumit bun.

Sucursala – art. 2, lit. B, pct. 29 din Legea nr. 32/2000

Agentia ori sucursala unui asigurator sau reasigurator. Orice prezenta permanenta a unui asigurator sau reasigurator pe teritoriul unui stat membru trebuie sa fie tratata ca o agentie ori sucursala, chiar daca prezenta nu ia forma unei agentii sau sucursale, dar consista, in principal, intr-o reprezentanta condusa de personalul acelei entitati ori de o persoana independenta care are un mandat permanent de a actiona in numele si pentru acea entitate.

Sucursala unui intermediar in asigurari sau in reasigurari – art. 2, lit. B, pct. 61 din Legea nr. 32/2000

Dezmembramant fara personalitate juridica al unui intermediar in asigurari sau in reasigurari care, in baza unui mandat, este imputernicita sa desfasoare, partial sau total, activitatea de asigurare ori de reasigurare.

Sulta

Reprezinta suma de bani care se da unuia dintre copermutanti (partile din contractul de schimb), in cazul in care bunurile care se schimba nu sunt de valoare egala. In cazul contractului de schimb imobiliar sunt aplicabile regulile de la vanzare-cumparare cu luarea in considerare a unor exceptii prevazute de art.1407, 1408 C. Civ.

Suma la risc – art. 2, lit. B, pct. 47 din Legea nr. 32/2000

Diferenta dintre indemnizatia de asigurare si rezerva matematica stabilita pentru contractele de asigurare care acopera riscul de deces.

Suport durabil – art. 2, lit. A, pct. 24 din Legea nr. 32/2000

Orice mijloc care permite clientului sa stocheze informatia adresata lui, intr-o modalitate accesibila pentru utilizari viitoare, intr-o perioada de timp corespunzatoare scopului pentru care a fost furnizata informatia si care permite reproducerea exacta a acesteia de pe dischete, CD-ROM, DVD, unitatile centrale ale computerelor pe care posta electronica este stocata, cu exceptia site-urilor Internet, care nu indeplinesc criteriile de stocare si reproducere a informatiei.

Supravegherea exercitata de administratorul judiciar (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 66 din Legea nr. 85/2014:

In conditiile in care nu s-a ridicat dreptul de administrare al debitorului, consta in analiza permanenta a activitatii acestuia si avizarea prealabila atat a masurilor care implica patrimonial debitorul, cat si a celor menite sa conduca la restructurarea/reorganizarea acesteia; avizarea se efectueaza avand la baza o raportare intocmita de catre administratorul special, care mentioneaza si faptul ca au fost verificate si ca sunt indeplinite conditiile privind realitatea si oportunitatea operatiunilor juridice supuse avizarii. Supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului se face prin avizul prealabil acordat cel putin cu privire la urmatoarele operatiuni:

a) platile, atat prin contul bancar, cat si prin casierie; aceasta se poate realiza fie prin avizarea fiecarei plati, fie prin instructiuni generale cu privire la efectuarea platilor;

b) incheierea contractelor in perioada de observatie si in perioada de reorganizare;

c) operatiunile juridice in litigiile in care este implicat debitorul, avizarea masurilor propuse privind recuperarea creantelor;

d) operatiunile care implica diminuarea patrimoniului, precum casari, reevaluari etc.;

e) tranzactiile propuse de catre debitor;

f) situatiile financiare si raportul de activitate atasat acestora;

g) masurile de restructurare sau modificarile contractului colectiv de munca;

h) mandatele pentru adunarile si comitetele creditorilor ale societatilor aflate in insolventa la care societatea debitoare detine calitatea de creditor, precum si in adunarile generale ale actionarilor la societatile la care debitorul detine participatii;

i) instrainarea de active imobilizate din patrimoniul societatii la care debitorul detine participatii sau grevarea de sarcini ale acestora, este necesara, pe langa avizul administratorului judiciar, si parcurgerea procedurii prevazute de art. 87 alin. (2) si (3).

TRANSILVANIA Recuperari Creante Cluj

Termeni R

TRCJ — Tue, 14 Dec 2010 18:26:23 +0000

Dictionar juridic – R

Raport juridic civil

Relatia sociala, patrimoniala sau personala nepatrimoniala,reglementata de norma de drept civil.

Raspundere civila

Forma a raspunderii juridice care se fundamenteaza pe obligatia celui ce a pagubit pe altul de a repara prejudicial produs.

Reasigurare – art. 2, lit. A, pct. 17 din Legea nr. 32/2000

Operatiunea care consta in preluarea riscurilor cedate de un asigurator/reasigurator.

Reasigurator – art. 2, lit. B, pct. 39 din Legea nr. 32/2000

Persoana juridica autorizata in conditiile prezentei legi de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor sau de autoritatea competenta a statului membru de origine, care desfasoara exclusiv activitate de reasigurare si/sau operatiuni legate de aceasta.

Recurs

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Redeventa – art. 7 alin. (1) pct. 28 din Legea nr. 571/2003

Orice suma ce trebuie platita in bani sau in natura pentru folosirea ori dreptul de folosinta al oricaruia dintre urmatoarele:

- drept de autor asupra unei lucrari literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor, benzilor pentru emisiunile de radio sau de televiziune, precum si efectuarea de inregistrari audio, video;

- orice brevet, inventie, inovatie, licenta, marca de comert sau de fabrica, franciza, proiect, desen, model, plan, schita, formula secreta sau procedeu de fabricatie ori software.

- Nu se considera redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in natura platita pentru achizitiile de software destinate exclusiv operarii respectivului software, fara alte modificari decat cele determinate de instalarea, implementarea, stocarea sau utilizarea acestuia. De asemenea, nu va fi considerata redeventa, in sensul prezentei legi, remuneratia in bani sau in natura platita pentru achizitia in intregime a drepturilor de autor asupra unui program pentru calculator;

- orice transmisiuni, inclusiv catre public, directe sau indirecte, prin cablu, satelit, fibre optice sau tehnologii similare;

- orice echipament industrial, comercial sau stiintific, orice bun mobil, mijloc de transport ori container;

- orice know-how;

- numele sau imaginea oricarei persoane fizice sau alte drepturi similare referitoare la o persoana fizica.

In plus, redeventa cuprinde orice suma ce trebuie platita in bani sau in natura pentru dreptul de a inregistra sau transmite sub orice forma spectacole, emisiuni, evenimente sportive sau alte activitati similare.

Refuz nejustificat de a solutiona o cerere – art. 2, alin. (1), lit.i) din Legea nr. 554/2004

Exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea unei persoane; este asimilata refuzului nejustificat si nepunerea in executare a actului administrativ emis ca urmare a solutionarii favorabile a cererii sau, dupa caz, a plangerii prealabile.

Regres

Mijloc juridic prin care cel obligat pentru altul sau impreuna cu altul solicita acestuia restituirea datoriei pe care a platit-o in locul lui.

Remiterea de datorie

Iertare de datorie; renuntare cu titlu gratuit la incasarea unei creante. Este o modalitate de stingere a unui raport juridic fara a se ajunge la finalitatea acetuia: executarea obligatiilor de catre parti.

Renuntare la judecata

Act juridic de dispozitie prin care reclamantul se desista la judecata.

Renuntare la drept

Act juridic de dispozitie prin care reclamantul se desista la judecata.

Renta viagera

Reprezinta dreptul unei persoane numita credirentier, de a primi periodic, atata timp cat traieste o suma de bani numita renta, de la o alta persoana numita debirentier.

Reorganizarea judiciara - art. 5 pct. 54 din Legea nr. 85/2014:

Este procedura ce se aplica debitorului in insolventa, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, confirmarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, nelimitativ, impreuna sau separat:

a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;

b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;

c) restrangerea activitatii prin lichidarea partiala sau totala a activului din averea debitorului;

Reorganizarea judiciara - art. 3 alin. (1) pct. 20 din Legea nr. 85/2006:

Este procedura ce se aplică debitorului, persoană juridică, în vederea achitării datoriilor acestuia, conform programului de plată a creanţelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate să prevadă, împreună sau separat:

a) restructurarea operaţională şi/sau financiară a debitorului;

b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;

c) restrângerea activităţii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;

Reorganizarea persoanelor juridice

Transformare a doua sau mai multor persoane juridice, realizata prin comasare ori divizare.

Reprezentant strain – art. 5 pct. 56 din Legea nr. 85/2014

Este persoana fizica sau juridica, incluzand persoanele desemnate cu titlu provizoriu, autorizate, in cadrul unei proceduri straine sa administreze reorganizarea sau lichidarea bunurilor si a activitatii debitorului sau sa actioneze ca reprezentant al unei proceduri straine.

Reprezentante de despagubiri – art. 2, lit. B, pct. 48 din Legea nr. 32/2000

Unitati desemnate in fiecare stat membru de catre asiguratorii din Romania autorizati sa practice clasa nr. 10 de la lit. B din anexa nr. 1, exclusiv raspunderea transportatorului, care au in sarcina administrarea si solutionarea cererilor de despagubire ca urmare a unui accident de vehicul.

Reprezentare conventionala

Indeplinirea unor acte juridice de catre o persoana, reprezentant, mandatar, in numele si in interesul unei alte persoane, reprezentat, mandant. Instrumentul juridic prin care se realizeaza acordul de vointa privind reprezentarea conventionala il constituie contractul de mandat, iar inscrisul care consemneaza intelegerea partilor se numeste procura, aceasta putand fi generala, daca priveste totalitatea actelor juridice, ori speciala, cand se refera la anumite acte juridice. Reprezentare conventionala nu este admisa in acte cu caracter strict personal , casatorie, divort, testament, contract de munca etc.

Repunere in termen

Mijloc juridic prin care organul de jurisdictie poate dispune, la cerere sau din oficiu, judecarea sau rezolvarea unei actiuni sau cai de atac peste termenul de prescriptie sau de sisizare prevazut de lege.

Repunere in situatia anterioara

Masura reparatorie, de restabilire a ordinii de drept, constand in desfiintarea unui act juridic si tuturor urmarilor lui, restituirea prestatiilor efectuate, curmarea starii de fapt ilegale, precum si repararea integrala a prejudiciului cauzat unei persoane prin actul incheiat ori faptul savarsit in contradictie cu legea.

Resciziune

Actiune in anularea unui act juridic pentru leziune.

Retinere proprie – art. 2, lit. A, pct. 18 din Legea nr. 32/2000

Partea din risc care ramane in sarcina asiguratorului dupa deducerea reasigurarii.

Rezident – art. 7 alin. (1) pct. 29 din Legea nr. 571/2003

Orice persoana juridica romana, orice persoana juridica straina avand locul de exercitare a conducerii efective in Romania, orice persoana juridica cu sediul social in Romania, infiintata potrivit legislatiei europene, si orice persoana fizica rezidenta.

Reziliere

Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare succesiva, la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.

Rezolutiune

Desfiintarea unui contract sinalagmatic cu executare uno ictu (dintr-o data), la cererea uneia dintre parti, ca urmare a faptului ca cealalta parte nu si-a executat in mod culpabil obligatiile contractactuale.

Romania – art. 7 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 571/2003

Teritoriul de stat al Romaniei, inclusiv marea sa teritoriala si spatiul aerian de deasupra teritoriului si marii teritoriale, asupra carora Romania isi exercita suveranitatea, precum si zona contigua, platoul continental si zona economica exclusiva, asupra carora Romania isi exercita drepturile suverane si jurisdictia in conformitate cu legislatia sa si potrivit normelor si principiilor dreptului international.

TRANSILVANIA Recuperari Creante Cluj

Termeni P

TRCJ — Tue, 14 Dec 2010 18:25:25 +0000

Dictionar juridic – P

Pact

Act de drept civil sau international, care exprima o intelegere, un accord de vointa, o invoiala, contract, conventie. Pactul are un caracter solemn, incheindu-se de catre doua sau mai multe state pentru reglementarea unor probleme importante.

Pact comisoriu

Clauza sau conventie accesorie si de regula implicita intr-un contract sinalagmatic, potrivit careia neindeplinirea de catre oricare din parti a obligatiilor asumate atrage desfiintarea lui retroactive.

Paguba

Este prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.

Paguba iminenta – art. 2, alin. (1), lit.s) din Legea nr. 554/2004

Prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau a unui serviciu public.

Participant – art. 7 alin. (1) pct. 19 din Legea nr. 571/2003

Orice persoana care este proprietarul unui titlu de participare.

Participatie calificata (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 41 din Legea nr. 85/2014:

Inseamna fractiunea de capital cuprinsa intre 20% si 50% detinuta de catre o persoana in alta societate;

Participatie – art. 2, lit. B, pct. 31 din Legea nr. 32/2000

Detinerea directa sau prin control a cel putin 20% din drepturile de vot ori din capitalul unei societati.

Pasiv

Ansamblul obligatiilor, datoriilor, si sarcinilor din continutul unui patrimoniu.

Patrimoniu- Art. 31, Noul Cod Civil.

Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu care include toate drepturile şi datoriile ce pot fi evaluate în bani şi aparţin acesteia.

Ansamblul drepturilor si obligatiilor avand valoare economica, apartinand unei persoane fizice sau unei persoane juridice. Patrimonial este o universalitate juridica cuprinzand intr-o unitate totalitatea drepturilor, activul, si obligatiilor, pasivul, si existand atata timp cat exista si persoana; fiecare persoana nu poate avea decat un singur patrimoniu. In cazul persoanelor juridice, elementele componente ale patrimoniului sunt cuprinse in diferite grupe de bunuri si valori materiale, corespunzator destinatiei economice, fiecare grupa avand un regim juridic propriu. Astfel, institutiile de stat au in patrimoniul lor bunuri repartizate ingrupa fondurilor fixe, mijloacelor circulante, produselor etc.

Perioada de observatie (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 42 din Legea nr. 85/2014:

- este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii insolventei si data confirmarii planului de reorganizare sau, dupa caz, a intrarii in faliment;

Perioada de observatie (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 15 din Legea nr. 85/2006:

Este perioada cuprinsa intre data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii in faliment.

Persoana – art. 7 alin. (1) pct. 20 din Legea nr. 571/2003

Orice persoana fizica sau juridica.

Persoane afiliate – art. 7 alin. (1) pct. 21 din Legea nr. 571/2003

O persoana este afiliata cu alta persoana daca relatia dintre ele este definita de cel putin unul dintre urmatoarele cazuri:

o persoana fizica este afiliata cu alta persoana fizica, daca acestea sunt sot/sotie sau rude pana la gradul al III-lea inclusiv. Intre persoanele afiliate, pretul la care se transfera bunurile corporale sau necorporale ori se presteaza servicii reprezinta pret de transfer;

o persoana fizica este afiliata cu o persoana juridica daca persoana fizica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot detinute la persoana juridica ori daca controleaza in mod efectiv persoana juridica;

o persoana juridica este afiliata cu alta persoana juridica daca cel putin:

- prima persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la cealalta persoana juridica ori daca controleaza persoana juridica;

- a doua persoana juridica detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot la prima persoana juridica;

persoana juridica terta detine, in mod direct sau indirect, inclusiv detinerile persoanelor afiliate, minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot atat la prima persoana juridica, cat si la cea de-a doua.

Persoana fizica nerezidenta – art. 7 alin. (1) pct. 22 din Legea nr. 571/2003

Orice persoana fizica care nu este persoana fizica rezidenta.

Persoana fizica rezidenta – art. 7 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 571/2003

Orice persoana fizica ce indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

- are domiciliul in Romania;

- centrul intereselor vitale ale persoanei este amplasat in Romania;

- este prezenta in Romania pentru o perioada sau mai multe perioade ce depasesc in total 183 de zile, pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic vizat;

- este cetatean roman care lucreaza in strainatate, ca functionar sau angajat al Romaniei intr-un stat strain.

Prin exceptie de la prevederile lit. a) – d), nu este persoana fizica rezidenta un cetatean strain cu statut diplomatic sau consular in Romania, un cetatean strain care este functionar ori angajat al unui organism international si interguvernamental inregistrat in Romania, un cetatean strain care este functionar sau angajat al unui stat strain in Romania si nici membrii familiilor acestora.

Persoana interpusa

Persoana prevazuta intr-un act fictive in locul unei alte persoane care, potrivit actului secret incheiat de parti, este in realitate subiect al raportului juridic. Actele incheiate prin persoana interpusa sunt lovite de nulitate ori de cate ori urmaresc eludarea dispozitiilor obligatorii ale legii.

Persoana juridica romana – art. 7 alin. (1) pct. 24 din Legea nr. 571/2003

Orice persoana juridica care a fost infiintata in conformitate cu legislatia Romaniei.

Persoana juridica infiintata potrivit legislatiei europene – art. 7 alin. (1) pct. 24^1 din Legea nr. 571/2003

Orice persoana juridica constituita in conditiile si prin mecanismele prevazute de reglementarile europene.

Persoana juridica straina – art. 7 alin. (1) pct. 25 din Legea nr. 571/2003

Orice persoana juridica care nu este persoana juridica romana si orice persoana juridica infiintata potrivit legislatiei europene care nu are sediul social in Romania.

Persoana vatamata – art. 2, alin. (1), lit.a) din Legea nr. 554/2004

Orice persoana titulara a unui drept ori a unui interes legitim, vatamata de o autoritate publica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri; in sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vatamate si grupul de persoane fizice, fara personalitate juridica, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum si organismele sociale care invoca vatamarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor si intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate.

Persoane semnificative – art. 2, lit. A, pct.11 din Legea nr. 32/2000

Membrii consiliului de administratie si/sau ai consiliului director si/sau ai consiliului de supraveghere, conducerea executiva, actuarul, conducatorii activitatilor de asigurari de viata si de asigurari generale, in cazul asiguratorilor cu activitate compozita, persoanele desemnate in functii de conducere specifice domeniului asigurarilor, care vor fi stabilite prin norme emise in aplicarea prezentei legi, dupa caz, precum si conducerea executiva a intermediarului in asigurari si/sau in reasigurari si membrii Consiliului director al Fondului de protectie a victimelor strazii.

Piata reglementata – art. 2, lit. B, pct. 46 din Legea nr. 32/2000

a) in cazul unei piete situate intr-un stat membru – un sistem multilateral, administrat de catre un operator de piata, ce reuneste sau faciliteaza reunirea unor terte parti care achizitioneaza sau vand instrumente financiare – in cadrul sistemului si in concordanta cu regulile nediscretionare ale acestuia – intr-o maniera ce rezulta din contract, in conformitate cu instrumentele financiare admise sa fie tranzactionate cu respectarea acestor reguli sau sisteme, si care este autorizat de catre autoritatea competenta din statul membru si functioneaza in conformitate cu cerintele autoritatii competente din statul membru;

b) in cazul unei piete situate intr-un stat tert – o piata financiara recunoscuta de statul membru de origine al asiguratorului, care indeplineste cerinte asemanatoare. Orice instrumente financiare tranzactionate pe aceasta piata trebuie sa fie de o calitate comparabila cu cea a instrumentelor tranzactionate in cadrul pietelor reglementate sau in cadrul pietelor din statul membru respectiv.

Plangere prealabila – art. 2, alin. (1), lit. j) din Legea nr. 554/2004

Cererea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii sau modificarii acestuia.

Plata fara numerar

Operatiune prin care are loc virarea unei sume de bani din contul platitorului in contul beneficiarului. Plata fara numerar presupune stingerea unor obligatii banesti intre parti prin efectuarea transferurilor bancare din contul platitorului in cel al beneficiarului.

Plata lucrului nedatorat

Executarea de catre o persoana a unei obligatii la care nu era tinuta si pe care a facut-o fara intentia de a plati datoria altuia.

Polita de asigurare RCA – art. 2, pct. 5 din Norma ASF nr. 23/2014

Forma scrisa a contractului de asigurare obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule.

Portofoliu de asigurari – art. 2, lit. A, pct. 12 din Legea nr. 32/2000

Totalitatea sau o parte din contractele de asigurari incheiate de un asigurator.

Pret de piata – art. 7 alin. (1) pct. 26 din Legea nr. 571/2003

Suma care ar fi platita de un client independent unui furnizor independent in acelasi moment si in acelasi loc, pentru acelasi bun sau serviciu ori pentru unul similar, in conditii de concurenta loiala.

Prime brute incasate – art. 2, lit. A, pct. 15 din Legea nr. 32/2000

Totalul primelor incasate, inclusiv primele de reasigurare incasate in perioada de referinta, inainte de deducerea oricaror sume din acestea

Prime brute subscrise – art. 2, lit. A, pct. 13 din Legea nr. 32/2000

Primele incasate si de incasat, inclusiv primele de reasigurare incasate si de incasat, aferente tuturor contractelor de asigurare si contractelor de reasigurare, care intra in vigoare in exercitiul financiar, inainte de deducerea oricaror sume din acestea.

Prime nete incasate – art. 2, lit. A, pct. 16 din Legea nr. 32/2000

Primele brute incasate din care se deduc sumele platite drept prime de reasigurare.

Prime nete subscrise – art. 2, lit. A, pct. 14 din Legea nr. 32/2000

Primele brute subscrise din care se deduc sumele platite si de platit drept prime de reasigurare.

Procedura colectiva – art. 5 pct. 44 din Legea nr. 85/2014:

Este procedura in care creditorii participa impreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, in modalitatile prevazute de prezenta lege;

Procedura colectiva - art. 3 alin. 1 pct. 3 din Legea nr. 85/2006:

Este procedura în care creditorii recunoscuţi participă împreună la urmărirea şi recuperarea creanţelor lor, în modalităţile prevăzute de prezenta lege;

Procedura generala (a insolventei) - art. 5 pct. 46 din Legea nr. 85/2014:

Reprezinta procedura de insolventa prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art. 38 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului;

Procedura generala (a insolventei) - art. 1 alin. (1) din Legea nr. 85/2006:

Se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati in stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin. (2) lit. c) si d):

1. societatile comerciale;

2. societatile cooperative;

3. organizatiile cooperatiste;

4. societatile agricole;

5. grupurile de interes economic;

6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.

Procedura generala - art. 3 alin. (1) pct. 24 din Legea nr. 85/2006

Reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care indeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (1), fara a le indeplini simultan si pe cele de la art. 1 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, in procedura de reorganizare judiciara si in procedura falimentului sau, separat, numai in reorganizare judiciara ori doar in procedura falimentului.

Procedura falimentului - art. 3 alin. (1) pct. 23 din Legea nr. 85/2006:

Procedura de insolvenţă concursuală colectivă şi egalitară care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;

Procedura simplificata (a insolventei) - art.5 pct. 47 din Legea nr. 85/2014:

- reprezinta procedura de insolventa prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 38 alin. (2) intra direct in procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 20 de zile, perioada in care vor fi analizate elementele prevazute la art. 38 alin. (2) lit. c) si d);

Procedura simplificata (a insolventei) - art. 1 alin. (2) din Legea nr. 85/2006:

Se aplica debitorilor aflati in stare de insolventa, care se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

a) comercianti, persoane fizice, actionand individual;

b) asociatii familiale;

c) debitorii care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1) şi îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:

1. nu detin nici un bun in patrimoniul lor;

2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;

3. administratorul nu poate fi gasit;

4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;

d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) si h) in termenul prevazut de lege;

e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;

f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare in faliment sau care nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.

Procedura simplificată reprezintă procedura prevăzută de prezenta lege, prin care debitorul care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (2) intră direct în procedura falimentului, fie odată cu deschiderea procedurii insolvenţei, fie după o perioadă de observaţie de maximum 50 de zile, perioadă în care vor fi analizate elementele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. c) şi d) - art. 3 alin. (1) pct. 25 din Legea nr. 85/2006

Procedura ordonantei de plata - art. 1013 Cod pr. civ.

(1) Prevederile prezentului titlu se aplică creanţelor certe, lichide şi exigibile constând în obligaţii de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist şi o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însuşit de părţi prin semnătură ori în alt mod admis de lege.

Profesia liberala (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 52 din Legea nr. 85/2014:

Este profesia exercitata in baza unei calificari profesionale, cu titlu personal, pe propria raspundere si in mod independent, implicand activitati de natura intelectuala in interesul clientului si servind interesul public. Caracteristice pentru aceste profesii sunt: existenta unui cod de etica, pregatirea profesionala continua si confidentialitatea relatiilor cu clientul;

Program de plata a creantelor (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 53 din Legea nr. 85/2014:

Este graficul de achitare a acestora mentionat in planul de reorganizare care include:

a) cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, dar nu mai mult decat sumele datorate conform tabelului definitiv de creante; in cazul creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinta sumele vor putea include si dobanzile;

b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;

Program de plata a creantelor (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 22 din Legea nr. 85/2006:

Tabelul de creanţe menţionat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obligă să le plătească creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creanţe şi la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, şi care cuprinde:

a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creanţe pe care debitorul se obligă să le plătească acestora;

b) termenele la care debitorul urmează să plătească aceste sume;

Proprietar/coproprietar al vehiculului – art. 2, pct. 6 din Norma ASF nr. 23/2014

Persoana fizica sau juridica inscrisa in documentele de identitate ale vehiculului sau in alte inscrisuri doveditoare ale dreptului de proprietate.

Proprietate imobiliara – art. 7 alin. (1) pct. 27 din Legea nr. 571/2003

Orice teren, cladire sau alta constructie ridicata ori incorporata intr-un teren.

Poprirea

Civil : In materie civila, C. proc. civ. reglementeaza poprirea (asiguratorie si executorie). Poprirea are trei subiecti procesuali: creditorul (cel care solicita poprirea). debitorul poprit (debitorul obligat fata de creditorul popritor) si tertul poprit (debitorul detinatorului poprit), intre care exista rapurturi juridice. Potrivit legii, poprirea poate avea ca obiect sumele de bani sau efectele (orice bun mobil) pe care debitorul poprit le are de primit de la tertul poprit. Procedura popririi executorii presupune existenta unui titlu executoriu si parcurge faza infiintarii popririi (pe baza cererii de poprire, se solutioneaza de judecatorul unic prin ordonanta de poprire, care consta in ordinul dat de instanta tertului poprit de a nu plati creanta creditorului sau – debitorul poprit si de a retine suma datorata pana cand instanta va decide asupra modalitatii de plata) si faza validarii popririi (se face de instanta la cerere, care este supusa taxei de timbru si se pronunta prin hotarare). Aceasta hotarare constituie o cesiune fortata. Poprirea asiguratorie consta in indisponibilizarea sumelor de bani sau efectelor pe care debitorul (paratul) le are de primit de la un tert datornic al sau. Se dispune de instanta pe baza de cerere timbrata. Cererea creditorului, se depune la judecatoria de la domiciliul debitorului sau tertului poprit. Cererea va cuprinde date cu privire la parti, obiectul, otivele in fapt si in drept, dovezile de sustinere, data depunerii, semnatura si i se anexeaza copia legalizata a actiunii si recipisa de consemnare a cautiunii. Poprirea este executorie in cazul sumelor datorate cu titlu de obligatie de intretinere, cand executarea se face asupra salariului sau asupra altor venituri din munca prevazute de lege, fara a mai fi supusa validarii (poprire fara validare). Contestatia la poprire se face de cei interesati, se introduce pana la validarea popririi si se judeca inaintea validarii acesteia.

Penal : Masura asiguratorie, prevazuta in cap. II, t. IV, C. proc. pen., partea generala, care se ia de organul de urmarire penala sau instanta de judecata, in vederea repararii pagubei produse prin infractiune. Poprirea consta in disponibilizarea sumelor de bani datorate cu orice titlu invinuitului, inculpatului sau persoanei responsabile civilmente de catre o a treia persoana, ori de catre cel pagubit. Dispozitia de sechestru se comunica debitorilor, aceasta avand drept efect poprirea in mainile lor a sumelor de bani datorate. Sumele vor fi consemnata de detinatori, dupa caz, la dispozitia organului care a dispus poprirea sau organului de executare, in termen de 5 zile de la scadenta, recipisele urmand a fi predate aceluiasi organ in 24 de ore de la consemnare. Impotriva masurii popririi si modului de aducere la indeplinire a acesteia cei interesati (invinuitul sau inculpatul, partea responsabila civilmente etc.) se pot plange organului de urmarire penala care a dispus-o sau procurorului care supravegheaza cercetarea penala. Dupa solutionarea definitiva a procesului se poate face contestatie potrivit procedurii civile. Hotararea instantei de judecata poate fi atacata cu recurs.

Posesia – art. 916, Noul Cod Civil

Posesia este exercitarea în fapt a prerogativelor dreptului de proprietate asupra unui bun de către persoana care îl stăpâneşte şi care se comportă ca un proprietar.

Este puterea materiala pe care o exercita o persoana asupra bunului dandu-i posibilitatea de a se comporta ca si cum ar fi adevaratul proprietar al bunului.

Plata - art. 1469, Cod Civil

Plata constă în remiterea unei sume de bani sau, după caz, în executarea oricărei alte prestaţii care constituie obiectul însuşi al obligaţiei.

Predarea bunului - art. 1685, Noul Cod Civil

Predarea se face prin punerea bunului vândut la dispoziţia cumpărătorului, împreună cu tot ceea ce este necesar, după împrejurări, pentru exercitarea liberă şi neîngrădită a posesiei.

Prejudiciu

Efect negativ, cu caracter patrimonial sau nepatrimonial, produs unei persoane prin fapta ilicita a altei persoane ori prin actiunea lucrurilor sau animalelor care se afla sub paza juridica a altei persoane. Constituie prejudiciu: distrugerea, sustragerea ori degradarea unor bunuri; vatamarea sanatatii sau integritatii corporale, cu reducerea ori pierderea totala sau partiala a capacitatii de munca; lezarea onoarei, reputatiei, calitatii de creator intellectual sau oricaror attribute ce definesc statutul moral al persoanei etc. prejudicial este un element essential al raspunderii civile, al raspunderii materiale si uneori al raspunderii penale. Existenta prejudiciului da dreptul la repararea lui integrala, care se face in natura sau, cand aceasta nu e posibil, prin acordarea despagubirilor. Pentru a fi susceptubil de reparare trebuie sa indeplineasca anumite conditii: a. sa fie cert adica existenta si intinderea sa sa fie sigure; este cert prejudicial actual, adica prejudicial deja produs, cat si prejudicial viitor, care este sigur ca se va produce ca urmare a faptei ilicite, fiind astfel posibil de evaluat; b. sa fie direct, adica sa constituie un effect nemijlocit al faptei ilicite de care se leaga printr-un raport de cauzalitate; c. sa nu fi fost acoperit inca prin despagubiri de o terta persoana, despagubiri de la asigurari sociale; despagubiri de la o terta persoana neobligata. Prejudiciul suferit poate fi patrimonial sau nepatrimonial, moral.

Prejudiciul patrimonial este prejudicial care poate fi evaluat in bani; el consta intr-o diminuare a activului , distrugere, degradare de bunuri, pierderea dreptului la intretinere etc., sau intr-o crestere a pasivului, de exemplu, plata unor penalitati sau amenzi. Repararea prejudiciului patrimonial este diferita dupa cum persoana obligata este chemata sa raspunda dupa regulile dreptului civil sau ale dreptului muncii. In cadrul raspunderii civile, despagubirile trebuie sa cuprinda atat valoarea pierderii efective, damnum emergens, cat si beneficial sau castigul nerealizat, lucrum cessans. In cadrul raspunderii materiale, prejudiciul ce trebuie reparat nu cuprinde foloasele nerealizate de unitate; de asemenea, persoanele incadrate nu raspund de pierderile inerente procesului de productie sau de cele provocate din riscul normal al serviciului. In principiu, prejudiciul moral nu da dreptul la reparare baneasca. Este insa admisibila acordarea unor compensatii banesti in unele situatii, cum este cazul persoanelor care, datorita vatamarii aduse sanatatii sau integritatii corporale, sunt lipsite de posibilitatea deplina de a participa la viata sociala.

Preluarea

Este o tranzactie sau o serie de tranzactii cu valori mobiliare conferind persoanei sau grupului de persoane implicate, prin titlurile astfel dobandite, singure ori impreuna cu cele deja detinute ori controlate, o pozitie de control sau majoritara in participare la capitalul emitentului.

Prepus

Persoana care indeplineste o actiune sau desfasoara o activitate sub directia, supravegherea si controlul unei alte persoane, denumita comitent. Faptele ilicite savarsite de prepus in indeplinirea sau in legatura cu functiile incredintate atrag raspunderea comitentului.

Prescriptia extinctiva- art. 2500, Cod Civil.

Dreptul material la acţiune (…) se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege.

Putem defini prescriptia extinctiva din dreptul civil ca fiind stingerea dreptului la actiune neexercitat in termenul de prescriptie.
Prescriptia extinctiva nu este definita in legea civila totusi Decretul 167 / 1958 in art. 1, alineatul 1, consacra efectul prescriptiei extinctive “dreptul la actiune avand un obiect patrimonial, se stinge prin prescriptie, daca nu a fost executat in temeiul stabilit de lege” .

Reglementarea prescriptiei extinctive din dreptul civil.
Actele normative in vigoare, in care se gasesc normele ce formeaza institutia prescriptiei extinctive, sunt urmatoarele :
- Decretul nr. 167 / 1958 , privitor la prescriptia extinctiva care este “legea generala” sau ” dreptul comun” in materie
- Codul civil ( in special titlul XX- “despre prescriptia din cartea a III-a ” ) in masura in care a suferit modificari sau abrogari
Alte acte normative, izvoare de drept civil, ca exemplu amintim Legea nr. 29 / 1990, privind contenciosul administrativ , Legea 105 / 1992, privind raporturile de drept international privat.

Prescriptia achizitiva

Uzucapiune, mod de dobandire a dreptului la proprietate si a altor drepturi reale, usufruct, uz, abitatie, servitute, superficie, prin exercitarea posesiunii asupra unui bun imobil o perioada prevazuta de lege. Nu se pot dobandi prin prescriptie achizitiva bunurile care se afla in proprietate obstesca, iar in ceea ce priveste bunurile apartinand persoanelor fizice sau persoanelor juridice uzucapiunea se aplica numai constructiilor. Poate duce la prescriptie achizitiva numai posesia utila, neviciata, adica posesia care este continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de propietar. Timpul cat trebuie sa dureze posesiunea unui imobil pentru a atrage prescriptie achizitiva este de 30 de ani sau de 10-20 de ani. Prescriptie achizitiva de 30 de ani se aplica in cazul in care posesorul nu poseda imobilul in temeiul unui just titlu, ceea ce inseamna ca posesorul nu are un act translativ de proprietate, dar nici nu este legat prin vreun raport de obligatie fata de adevaratul proprietar, in virtutea caruia ar avea abligatia de restituire. Prescriptie achizitiva de 10-20 de ani se aplica atunci cand posesorul poseda imobilul in temeiul unui just titlu si este de buna-credinta. Termenul este de 10 ani atunci cand adevaratul proprietar are domiciliul in circumscriptia tribunalului judetean in care se afla imobilul si de 20 de ani, in cazul in care nu este implinita aceasta conditie.

Prescriptie achizitiva cu privire la imobilele supuse regimului de carte funciara opereaza in mod exceptional, deoarece potrivit acestui sistem, dreptul de proprietate se dobandeste prin inscrierea in cartea funciara, intabulare, a constituirii sau stramutarii dreptului real, nefiind suficienta posesiunea utila si de lunga durata. Prescriptie achizitiva se admite in acest sistem in urmatoarele doua cazuri: cand dreptul real s-a intabulat in temeiul unui act juridic nevalabil, iar titularul l-a posedat cu buna-credinta timp de 10 ani si cand o persoana a posedat imobilul timp de 20 de ani, dupa moartea proprietarului inscris in cartea funciara. Prescriptie achizitiva se suspenda si se intrerupe pentru aceleasi motive ca si prescriptia extinctive. Bunurile mobile se dobandesc prin posesiunea cu buna-credinta fara a fi nevoie de trecerea unei perioade de timp.

Privilegiu – art. 2333, Cod Civil

Privilegiul este preferinţa acordată de lege unui creditor în considerarea creanţei sale.

Art. 1722 Cod civil – drept recunoscut unui creditor, decurgand din calitatea creantei sale de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari

Procura

Este inscrisul constatator al contractului de mandat care da posibilitatea ca mandatarul sa lucreze in numele si pe socoteala mandantului si cuprinde puterile conferite mandatarului, limitele imputernicirii sale, se redacteaza in scris si trebuie sa fie autentificat ori de cate ori mandatarul este insarcinat sa incheie un act autentic.

Promisiune de vanzare

Se deosebeste de contractul de vanzare-cumparare, in primul rand prin natura obligatiei la care ii da nastere, adica obligatia de a face si nu obligatia de a da, respectiv de a transfera proprietatea asa cum se intampla in cazul contractului.

Proprietate

Relatie sociala care ia nastere in legatura cu insusirea de catre oameni a buburilor materiale, in primul rand a mijloacelor de productie. Are caracter istoric, tipul de proprietate determinand trasaturile esentiale ale fiecarei societati. Expresia juridica a proprietatii este dreptul de proprietate.

TRANSILVANIA Recuperari Creante Cluj

Termeni O

TRCJ — Tue, 14 Dec 2010 18:24:46 +0000

Dictionar juridic – O

Obiect al actului juridic civil

Conduita partilor stabilita prin acel act sau, cu alte cuvinte actiunile ori inactiunile la care partile sunt indreptatite sau de care sunt tinute.
Pentru a fi valabil, obiectul actului juridic civil trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa existe;
- sa fie in circuitul civil;
- sa fie licit;
- sa fie moral.
Ca si conditii speciale:
- cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv;
- obiectul sa constea intr-un fapt personal al debitorului

Obligatie civila

Acea obligatie a carei executare este garantata prin mijloace juridice ofensive pe care creditorul le poate utiliza cu concursul fortei de constrangere a statului in scopul realizarii dreptului sau de creanta, atunci cand debitorul nu executa voluntar prestatia datorata.
Principalul mijloc juridic ofensiv este dreptul la actiune in justitie.
Marea majoritate a obligatiilor intra in aceasta categorie. De aceea ele se mai numesc obligatii inzestrate cu actiune in justitie

Obligatie comerciala

Totalitatea raporturilor juridice pe care le are o societate si in care isi creeaza indatoriri. In principiu, orice raport juridic creeaza obligatii pentru ambele parti semnatare: una, de a livra marfa, cealalta de a achita contravaloarea marfii primite ori pe care urmeaza sa o primeasca. Vezi art.35-59 din Codul Comercial.

Obligatie de cooperare (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 39 din Legea nr. 85/2014:

- reprezinta indatorirea instantelor si a practicienilor in insolventa de a asigura coordonarea procedurala prin urmatoarele mijloace:

a) schimbul de informatii cu privire la procedura, in special in privinta creantelor, activelor si masurilor luate de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar;

b) deschiderea concomitenta a procedurilor de insolventa a membrilor grupului, la cererea debitorilor sau a creditorilor;

c) fixarea corelata a termenelor procedurale, precum si a sedintelor adunarii creditorilor;

d) in cazul in care nu a fost desemnat acelasi practician in insolventa pentru fiecare membru al grupului, coordonarea comunicarii intre practicienii in insolventa de catre practicianul desemnat in dosarul privind societatea-mama sau, dupa caz, societatea cu cea mai mare cifra de afaceri conform ultimei situatii financiare anuale publicate;

Obligatie de mijloace

Acea obligatie in care debitorul are indatorirea de a pune in valoare toate mijloacele de care dispune si intreaga sa diligenta pentru a obtine un anumit rezultat, in favoarea creditorului. Debitorul insa nu se obliga si nu garanteaza obtinerea rezultatului repectiv.

Obligatii reale

Categorie juridica intermediara drepturilor reale si drepturilor de creanta, ce consta in anumite indatoriri, prevazute expres de lege sau stabilite prin contract, a caror existenta este determinata, de regula, de faptul stapanirii unui anumit bun.
Aceste obligatii se caracterizeaza printr-o opozabiitate mai mare decat drepturile de creanta si mai restransa decat drepturile reale.
Obligatiile reale sunt de doua feluri:
- obligatii scriptae in rem sau opozabile tertilor, si
- obligatii propter rem sau reale de a face.

Oferta

Scrisoare trimisa de furnizor / producator, din proprie initiativa sau ca raspuns la o cerere de oferta, prin care isi prezinta partenerului toata gama de produse /servicii, inclusiv caracteristicile acestora (denumirea marfii sau a serviciului, calitatea, cantitatea ce se poate livra, pretul, termenul de livrare, conditiile de plata, durata valabilitatii ofertei).

Oferta reala de plata

Procedura prin care debitorul se elibereaza de obligatie, somandu-l pe creditorul care nu vrea sa primeasca executarea, sa o accepte si depunand lucrul care formeaza obiectul obligatiei la Casa de Depuneri si Consemnatiuni.

Oferta revocabila

ferta individuala lansata sub rezerva retractarii ei de catre ofertant in oricare moment al perioadei de valabilitate.

Operaţiunea de compensare bilaterală (netting) (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 alin. 40 din Legea nr. 85/2014:

- presupune realizarea, in legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele operatiuni:

a) incetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau indepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept in baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate avand ca temei un acord de compensare bilaterala (netting);

b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit. a);

c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);

d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c).

Operaţiunea de compensare bilaterală (netting) (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 33 din Legea nr. 85/2006:

- presupune realizarea, în legătură cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre următoarele operaţiuni:

a) încetarea unui contract financiar calificat şi/sau accelerarea oricărei plăţi sau îndepliniri a unei obligaţii ori realizări a unui drept în baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate având ca temei un acord de compensare bilaterală (netting);

b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piaţă, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricăreia dintre obligaţiile sau drepturile la care se referă lit. a);

c) conversia într-o singură monedă a oricărei valori, calculată potrivit lit. b);

d) compensarea, până la obţinerea unei sume nete (off-set), a oricăror valori calculate potrivit lit. b) şi convertite potrivit prevederilor lit. c);

Opozitia la executare (pentru file cec si bilete la ordin)

Procedura legala de contestare a executarii silite demarata in baza titlurilor executorii constand in file cec si bilete la ordin. Redam mai jos dispozitiile legale.

conform art. 54 si 55 din Legea asupra cecului nr. 59/1934

În termen de 5 zile de la primirea somaţiunii, debitorul poate face opoziţie la executare.

Opoziţia se va introduce la judecătoria care a învestit cecul cu formulă executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.

Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare.

Instanţa va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.

În caz de suspendarea executării, creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.

În procesele pornite fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie, la somaţia de executare a cecului, debitorul nu va putea opune decât excepţiunile de nulitate a titlului, prevăzut de art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 23.

Excepţiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluţiune şi întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.

Excepţiunile trebuiesc invocate la primul termen de înfăţişare.

Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul termen de la prima instanţă, când procedura fiind îndeplinită, părţile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă.

conform art. 62 si 63 din Legea asupra cambiei si biletului la ordin nr. 58/1934 raportat la art. 106 alin. (1)

În termen de 5 zile de la primirea somaţiunii, debitorul poate face opoziţie la executare.

Opoziţia se va introduce la judecătoria care a investit cambia cu formulă executorie. Judecătoria va judeca opoziţia potrivit Codului de procedură civilă, de urgenţă şi cu precădere, înaintea oricărei alte pricini.

Hotărârea pronunţată asupra opoziţiei va putea fi atacată cu apel în termen de 15 zile de la pronunţare.

Instanţa va putea suspenda executarea numai în caz când oponentul nu recunoaşte semnătura, înscriindu-se în fals, sau nu recunoaşte procura.

În caz de suspendarea executării, creditorul va putea obţine măsuri de asigurare.

În procesele cambiale pornite, fie pe cale de acţiune, fie pe cale de opoziţie la somaţia de executare, debitorul nu va putea opune posesorului decât excepţiunile de nulitatea titlului, potrivit dispoziţiunilor art. 2, precum şi cele care nu sunt oprite de art. 19.

Excepţiunile personale vor trebui să fie de grabnică soluţiune şi întotdeauna întemeiate pe o probă scrisă.

Excepţiunile cambiale trebuiesc propuse la primul termen de înfăţişare.

Prin primul termen de înfăţişare se înţelege primul termen la prima instanţă, când procedura fiind îndeplinită părţile pot pune concluzii în fond, chiar dacă pârâtul sau oponentul nu se prezintă.

Opozitie la plata

Interventia pe care o face o persoana indreptatita de lege la un anumit debitor, punandu-i in vedere sa nu efectueze plata, fara prezenta sa ori fara consimtamantul sau.
Efectul consta in aceea ca debitorul respectiv este obligat sa se abtina de a face plata; in caz contrar, el poate fi obligat sa faca din nou plata.

Pot face opozitii la plata:
- un alt creditor al aceluiasi debitor;
- creditorul care a pierdut inscrisul constatator al creantei sale si afla ca debitorul este gata sa faca plata celui care prezinta titlul;
- creditorul creditorului prin poprire.

Poprirea este cea mai importanta opozitie la plata.

Organism de compensare – art. 2, lit. B, pct. 48 din Legea nr. 32/2000

Entitate care acorda despagubiri persoanelor pagubite ca urmare a unui accident survenit pe teritoriul unui stat membru, altul decat cel de resedinta al persoanei pagubite, provocat de un autoturism inregistrat si asigurat pe teritoriul unui stat membru.

Organisme sociale interesate – art. 2, alin. (1), lit.s) din Legea nr. 554/2004

Structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative.

Organizatie nonprofit – art. 7 alin. (1) pct. 18 din Legea nr. 571/2003

Orice asociatie, fundatie sau federatie infiintata in Romania, in conformitate cu legislatia in vigoare, dar numai daca veniturile si activele asociatiei, fundatiei sau federatiei sunt utilizate pentru o activitate de interes general, comunitar sau nonpatrimonial.

Termeni N

TRCJ — Tue, 14 Dec 2010 18:23:54 +0000

Dictionar juridic – N

Nerezident – art. 7 alin. (1) pct. 17 din Legea nr. 571/2003

Orice persoana juridica straina, orice persoana fizica nerezidenta si orice alte entitati straine, inclusiv organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, fara personalitate juridica, care nu sunt inregistrate in Romania, potrivit legii.

Nesolutionare in termenul legal a unei cereri – art. 2, alin. (1), lit.h) din Legea nr. 554/2004

Faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen.

Norma

Regula ce stabileste cum trebuie sa actioneze sau sa se comporte membrii societatii in anumite conditii determinate, pentru ca actiunea lor sa fie eficienta si apreciata pozitiv

Norme juridice

Parte integranta a normelor sociale, reprezinta reguli de conduita ce sunt instituite sau sanctionate de stat, a caror aplicare este asigurata prin constiinta juridica, iar la nevoie prin forta coercitiva a statului. Normele juridice nu sunt simple indicatii, ci reprezinta dispozitii obligatorii.

Nota de credit

Avizare transmisa creditorului de catre debitor privind inscrierea in “creditul” contului acestuia a unei anumite sume rezultate dintr-o datorie baneasca.

Nota de debit

Avizare transmisa debitorului de catre creditor, privind inscrierea in “debitul” contului acestuia a unei sume ce i se cuvine. Partea careia ii este adresata nota de debit trebuie ca, in cazul cand nu are obiectiuni, sa o confirme printr-o “nota de credit” sau sa o acopere sub o alta forma

Nota de creditare-debitare

Formular tipizat fara regim special
Serveste ca:
- document de comunicare a operatiilor de decontare intervenite intre unitati si organul ierarhic superior, unitate si subunitati care tin contabilitate proprie si intre subunitati ale aceleiasi unitati care tin contabilitate proprie;
- document justificativ de inregistrare in contabilitate. Se intocmeste in doua exemplare, de compartimentul financiar-contabil, pe baza actelor justificative care stau la baza operatiei.

Novatie

Metoda de stingere a unei obligatiuni vechi prin crearea alteia noi sau a unui nou contract comercial in locul altuia mai vechi, totul pentru a stinge divergentele vechi si a se crea un cadru nou de activitate.
Este de retinut ca se impune acordul tuturor partilor participante la initierea novatiunii, diferit fata de novatia prin schimbare de debitor.
Novatia este reglementata impreuna cu delegatia in art.1128-1137 Cod Civil

Novatia prin schimbare de debitor

Novatia prin schimbare de debitor are loc atunci cand o terta persoana se angajeaza fata de creditor sa plateasca datoria (cu sau fara consimtamantul debitorului).

Termeni M

TRCJ — Tue, 14 Dec 2010 18:23:12 +0000

Dictionar juridic – M

Mandat Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.

Mandat de brokeraj – art. 2, lit. B, pct. 57^2 din Legea nr. 32/2000

Contractul dintre un asigurat sau un potential asigurat, in calitatea de mandant, si brokerul de asigurare si/sau de reasigurare, in calitate de mandatar, prin care se incredinteaza mandatarului negocierea sau incheierea contractelor de asigurare sau de reasigurare, acordarea de asistenta inainte si pe durata derularii contractelor ori in legatura cu regularizarea daunelor, dupa caz.

Mandatul ad-hoc (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 36 din Legea nr. 85/2014:

- este o procedura confidentiala, declansata la cererea debitorului in dificultate financiara, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de instanta, negociaza cu creditorii in scopul realizarii unei intelegeri intre unul sau mai multi dintre acestia si debitor, in vederea depasirii starii de dificultate in care se afla;

Mandatul administratorilor statutari (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 85/2006

încetează de la data ridicării dreptului de administrare sau de la data desemnării administratorului special. Mandatul administratorului special se limitează la reprezentarea intereselor acţionarilor/asociaţilor de la data ridicării dreptului de administrare. Încetarea mandatului impune obligaţia predării gestiunii;

Mandatul fara reprezentare, art. 2039, Noul Cod CivilMandatul fără reprezentare este contractul în temeiul căruia o parte, numită mandatar, încheie acte juridice în nume propriu, dar pe seama celeilalte părţi, numită mandant, şi îşi asumă faţă de terţi obligaţiile care rezultă din aceste acte, chiar dacă terţii aveau cunoştinţă despre mandat.

Membru al grupului – art. 5 pct. 37 din Legea nr. 85/2014

Poate fi oricare din societatile grupului, indiferent daca este societatea-mama sau un membru controlat al grupului.

Membru controlat al grupului – art. 5 pct. 38 din Legea nr. 85/2014

Este acea societate controlata de societatea-mama.

Mijloc de plata

Instrumente materiale ce pot fi folosite pentru lichidarea creantelor interne si internationale (moneda metalica, aurul, bancnotele, valute)

Mijloc de proba

Mijloace prin care se constata elementele de fapt ce pot servi ca proba (stabilirea existentei sau inexistentei unei infractiuni, identificarea persoanei (persoanelor) care a (au) savarsit-o si cunoasterea imprejurarilor necesare pentru solutionarea cauzei).

In materie civila, mijloacele de proba sunt:
- inscrisurile,
- depozitiile martorului,
- marturisirea (recunoasterea) uneia din parti,
- cercetarea la fata locului, si
- expertiza (vezi art.1170 si urm. Cod Civil).

Mijloc fix – art. 7 alin. (1) pct. 16 din Legea nr. 571/2003

Orice imobilizare corporala, care este detinuta pentru a fi utilizata in productia sau livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriata tertilor sau in scopuri administrative, daca are o durata normala de utilizare mai mare de un an si o valoare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului.

Minuta

-Text original al unui act, al unei sentinte.
-Prima redactare a unui act diplomatic, a unui document. Plan in creion al unei ridicari topografice.
Protocol scris privind intelegerea intre doi parteneri; rezumat asupra discutiilor dintr-o sedinta.
Document care consemneaza intelegeri cu caracter intermediar, de constatari provizorii, cu privire la probleme de mica importanta. (< fr. minute, rus. minuta)

Moştenirea, art. 953, Noul Cod Civil

Moştenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă.

Mostenitori rezervatari, art. 1087, Noul Cod CivilSunt moştenitori rezervatari soţul supravieţuitor, descendenţii şi ascendenţii privilegiaţi ai defunctului.

Mostenire vacanta, art. 1135, Noul Cod CivilDacă nu sunt moştenitori legali sau testamentari, moştenirea este vacantă.

Termeni L

TRCJ — Tue, 14 Dec 2010 18:22:18 +0000

Dictionar juridic – L

Legaturi “stranse” – art. 2, lit. B, pct. 38 din Legea nr. 32/2000

relatii existente intre doua ori mai multe persoane fizice si/sau juridice aflate in una dintre urmatoarele situatii:

a) participatie, care inseamna detinerea directa sau indirecta a 20% ori mai mult din drepturile de vot sau din capitalul unei entitati; sau

b) control, care inseamna relatia dintre o societate-mama si o filiala sau o relatie similara intre orice persoana fizica sau juridica si o entitate, asa cum sunt ele definite la pct. 28. Toate filialele directe sau indirecte sunt considerate filiale ale aceleiasi societati-mama;

c) doua sau mai multe persoane fizice ori juridice sunt legate permanent printr-o relatie de control de una si aceeasi persoana.

Lege

Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

Lex contractus

Expresie din limba latina. Legea statului in care debitorul prestatiei caracteristice are, la momentul incheierii contractului, dupa caz, domiciliul sau, in lipsa, resedinta ori fondul de comert sau sediul statutar. Vezi art.77 alin.1 din Legea 105/1992 privind reglementarea raporturilor de drept international privat.

Lex executionis

Legea locului unde se executa contractul

Liberalitate

Acele acte juridice civile cu titlu gratuit prin care dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul, transmitand gratificatului (cealalta parte a actului) un bun, o fractiune de patrimoniu sau un patrimoniu intreg, fara a primi in schimb vreun echivalent. Exemplu : donatiile si legatele.

Lichidare

Procedura de impartire a patrimoniului cu prilejul lichidarii societatii ca urmare a fuziunii sau a dizolvarii acesteia, ce are ca obiect realizarea elementelor de activ (transformarea activului in bani) si plata creditorilor, in vederea partajului activului net ramas intre asociati.
Lichidarea este, asadar, precedata de dizolvare.
Toate documentele emise de societatea aflata in lichidare trebuie sa poarte o mentiune despre starea societatii (sa arate ca este in lichidare). Patrimoniul social apartine, in continuare, societatii, ca subiect de drept distinct.
Dupa aprobarea hotararii de lichidare, adunarea asociatilor procedeaza la numirea lichidatorilor si la stabilirea competentelor acestora pentru realizarea lichidarii. In cazul in care lichidatorii nu au putut fi numiti prin hotararea adunarii asociatilor, numirea acestora se face de catre instanta judecatoreasca, la cererea oricaruia dintre administratori sau asociati.

Lichidator

Persoana desemnata cu intocmirea documentatiei privind lichidarea unei societati comerciale.
Documentatia cuprinde inventarul si bilantul de lichidare, prin care se constata situatia exacta a activelor si a pasivului societatii.
Lichidatorul este obligat sa primeasca si sa pastreze patrimoniul societatii, registrele ce i s-au incredintat de catre administratori, si actele societatii. De asemenea, el trebuie sa tina un registru cu toate operatiunile lichidarii, in ordinea datei lor.

Lichidatorul (in cadrul procedurii insolventei) – art. 24 din Legea nr. 85/2006

- in cazul în care dispune trecerea la faliment, judecătorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzător, dispoziţiile art. 19, 21, 22, 23 şi ale art. 102 alin. (5). Atribuţiile administratorului judiciar încetează la momentul stabilirii atribuţiilor lichidatorului de către judecătorul-sindic. Poate fi desemnat lichidator şi administratorul judiciar desemnat anterior.

Limitele teritoriale de acoperire ale asigurarii de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de vehicule – art. 1^1 pct. 7 din Legea nr. 136/1995

a) teritoriul Romaniei;

b) teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene si cele apartinand Spatiului Economic European;

c) teritoriul statelor care leaga direct doua tari membre ale Uniunii Europene in care nu exista birou national. Linie de credit

Denumire data intelegerii dintre banca si client, potrivit careia banca acorda clientului dreptul de a obtine credite succesiv dupa nevoi intr-o perioada convenita (in general 3-5 ani), pana la un total prestabilit.
Pentru sumele utilizate, debitorul plateste o dobanda calculata de obicei in functie de dobanda pietei din ziua utilizarii efective.
Pentru sumele neutilizate se plateste un comision de angajament (in general 0,5% sau 0,75%).

Localizarea activelor – art. 2, lit. B, pct. 36 din Legea nr. 32/2000

Existenta activelor, mobiliare sau imobiliare, intr-un stat membru; activele reprezentate de creante sunt considerate situate in statul membru in care sunt realizabile.

Locul obisnuit de stationare – art. 2, lit. B, pct. 65 din Legea nr. 32/2000

Teritoriul statului in care vehiculul este inmatriculat sau:

- in cazul in care nu se solicita inmatriculare pentru un anumit tip de vehicule, dar vehiculul detine placute de asigurare sau un semn distinctiv similar placutei de inmatriculare, teritoriul statului in care a fost emisa placuta de asigurare ori a fost emis semnul; sau

- in cazul in care nici placuta de inmatriculare, nici placuta de asigurare si nici semnul distinctiv nu se cere pentru un anumit tip de vehicule, teritoriul statului in care persoana care detine vehiculul isi are resedinta permanenta.