Termeni U

Dictionar juridic – U

Unilateral 

1. Care este indreptat intr-o singura directie. 2. Care este hotarat, efectuat de una singura dintre parti. 3. Care tine seama, vede, cunoaste numai un singur aspect, o singura latura a lucrurilor, a unui domeniu. 4. Care da nastere la obligatii numai pentru una dintre parti.

Uno ictu

Expresie din limba latina “Cu executare instantanee”. Vezi Act cu executare dintr-o data.

Urmarire penala

Faza a procesului penal prevazuta in art.200 si urm. Cod Procedura Penala. Urmarirea penala are ca obiect strangerea probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata. Urmarirea penala se efectueaza de catre procurori si de catre organele de cercetare penala.
Organele de cercetare penala sunt:
a) organele de cercetare ale politiei;
b) organele de cercetare speciala. Ca organe de cercetare ale politiei functioneaza lucratorii operativi anume desemnati din Ministerul de Interne. Organul de urmarire penala este obligat sa stranga probele necesare pentru aflarea adevarului si pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele, in vederea justei solutionari a acesteia. Organul de urmarire aduna probele atat in favoarea, cat si in defavoarea invinuitului sau inculpatului. Aceste indatoriri se indeplinesc chiar daca invinuitul sau inculpatul recunoaste fapta.
Organul de urmarire penala este obligat sa explice invinuitului sau inculpatului, precum si celorlalte parti drepturile lor procesuale. Organul de urmarire penala este de asemenea obligat sa stranga date cu privire la imprejurarile care au determinat, inlesnit sau favorizat savarsirea infractiunii, precum si orice alte date de natura sa serveasca la solutionarea cauzei.

Utilitate publica

Insusire care urmareste satisfacerea nemijlocita a nevoilor sau a intereselor publice (spre exemplu, servicii publice de electricitate, gaze, apa, telefon etc.).

Utilizator al vehicululuiart. 2, pct. 8 din Norma ASF nr. 23/2014

Persoana fizica sau juridica careia, in baza unui contract incheiat cu proprietarul/coproprietarul, i s-a atribuit pe o anumita perioada dreptul de folosinta a unui vehicul.

Uz

1. In dreptul civil, acel drept real principal, esentialmente temporar, dezmembramant al dreptului de proprietate, care confera titularului sau atributele de posesie si folosinta asupra unui bun aflat in proprietatea altuia, dar numai in limitele necesare satisfacerii trebuintelor lui si ale familiei sale. Culegerea fructelor bunului poate fi facuta numai in natura si sunt destinate exclusiv pentru consumul uzuarului si al membrilor familiei sale. Ele nu pot fi urmarite de creditorii uzuarului. Fructele care depasesc trebuintele titularului dreptului si ale familiei sale sunt inalienabile. Fata de uzufruct, prezinta urmatoarele particularitati: – titularul sau poate fi numai o persoana fizica; – are caracter strict personal, in sensul ca uzuarul nu poate instraina beneficiul sau emolumentul dreptului sau.
2. Obicei sau cutuma, regula de conduita creata in practica sociala, si care prin folosire indelungata a devenit o norma juridica obligatorie, unanim acceptata. Uzul nu este acceptat ca izvor de drept in legislatia noastra comerciala, dar la articolele 980-981 din Codul Civil se face trimitere la obiceiul locului, atunci cand apar unele prevederi indoielnice sau echivoce in cuprinsul unui contract.

Uzante

Obicei comercial confirmat de o institutie competenta (spre exemplu, camera de comert) si declarat de catre aceasta drept obligatoriu sau recomandat. Conceptul de uzante cuprinde intreaga gama de acte sau fapte care se exprima pe teren contractual (sub forma de stipulatii contractuale) cu ocazia negocierilor in vederea incheierii unui contract sau chiar independent de orice activitate contractuala si uneori chiar impotriva unor stipulatii contractuale, ori impotriva unor dispozitii legale. Reguli de comportament comercial rezultat din institutionalizarea practicilor de afaceri.

Uzucapiune

Sinonim – prescriptie achizitiva Un mod de dobandire a dreptului de proprietate sa a altui drept real asupra unui bun imobil prin posedarea acelui bun de catre o persoana in conditiile si termenele prevazute de lege.

Uzufruct

Drept real principal derivat, esentialmente temporar. Dreptul unei persoane (uzufructuar) de posesie si folosinta a unui bun care apartine altei persoane, cu obligatia de a conserva substanta bunului si de a le restitui proprietarului la incetarea uzufructului (vezi art.517-564 Cod Civil). Pe timpul uzufructului, proprietatea este astfel golita de o buna parte a continutului sau juridic. De aceea se numeste nuda proprietate, iar proprietarul se spune ca este nud proprietar. Uzufructul poate fi constituit asupra oricaror bunuri neconsumptibile, dar si asupra bunurilor consumptibile. Uzufructul este un drept temporar si se constituie prin vointa proprietarului. Abuzul de folosinta decade din drepturi pe beneficiarul uzufructului. Acesta poate renunta de buna vointa la dreptul sau.
In conformitate cu art.526 Cod Civil, uzufructul poate fi constituit si asupra unor bunuri consumptibile. In acest caz, uzufructuarul dobandeste nu numai posesia si folosinta bunului, si insusi dreptul de proprietate. De aceea, el are posibilitatea de a dispune de bunul respectiv, cu obligatia de a restitui, la stingerea uzufructului, bunuri de acelasi gen, in aceeasi cantitate, de calitate si valoare egala, sau pretul lui. Un asemenea uzufruct poarta denumirea de cvasiuzufruct.

Uzul de fals

Folosirea unui inscris oficial ori sub semnatură privata, cunoscand ca este fals, in vederea producerii unei consecinte juridice, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amenda, cand inscrisul este oficial, si cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, cand inscrisul este sub semnatura privata.

 

TRANSILVANIA Recuperari Creante Cluj

Google PageRank Checker