Dictionar juridic – C
| Categoria de creante defavorizate (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 16 din Legea nr. 85/2014:
- este considerata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru creantele categoriei respective: a) o reducere a cuantumului creantei si/sau a accesoriilor acesteia la care creditorul este indreptatit potrivit prezentei legi; b) o reducere a garantiilor ori reesalonarea platilor in defavoarea creditorului, fara acordul expres al acestuia; Categoria de creante defavorizate (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 21 din Legea nr. 85/2006: Este prezumată a fi categoria de creanţe pentru care planul de reorganizare prevede cel puţin una dintre modificările următoare pentru oricare dintre creanţele categoriei respective: a) o reducere a cuantumului creanţei; b) o reducere a garanţiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reeşalonarea plăţilor în defavoarea creditorului; c) valoarea actualizată cu dobânda de referinţă a Băncii Naţionale a României, dacă nu este stabilit altfel prin contractul privind creanţa respectivă sau prin legi speciale, este mai mică decât valoarea la care a fost înscrisă în tabelul definitiv de creanţe; Capacitate de exercitiu - Art. 37 Noul cod civil Capacitatea de exerciţiu este aptitudinea persoanei de a încheia singură acte juridice civile. Capacitate de folosinta - Art. 34 Noul cod civil Capacitatea de folosinţă este aptitudinea persoanei de a avea drepturi şi obligaţii civile. Carte Verde – art. 1^1 pct. 8 din Legea nr. 136/1995 document international de asigurare emis in numele biroului national, in conformitate cu Recomandarea nr. 5 din 25 ianuarie 1949, adoptata de Subcomitetul de Transport Rutier al Comitetului de Transporturi Interioare din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a ONU. Catastrofa – art. 2, lit. A, pct.7 din Legea nr. 32/2000 Un eveniment sau o serie de evenimente care provoaca pagube substantiale intr-o perioada scurta de timp. Cauza - art. 1235, Noul Cod Civil Cauza este motivul care determină fiecare parte să încheie contractul. Cazuri bine justificate – art. 2, alin. (1), lit.t) din Legea nr. 554/2004
Imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.
Cec -instrument de plata – art. 1 si 2 din Legea asupra cecului nr. 59/1934 Art. 1 Cecul cuprinde: 1. Denumirea de cec trecută în însuşi textul titlului şi exprimată în limba întrebuinţată pentru redactarea acestui titlu. 2. Ordinul necondiţionat de a plăti o anumită sumă de bani. 3. Numele celui care trebuie să plătească (tras). 4. Arătarea locului unde plata trebuie făcută. 5. Arătarea datei şi a locului emiterii. 6. Semnătura celui care emite cecul (trăgătorul). 7. Numele trăgătorului, respectiv numele şi prenumele, în clar, ale persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a entităţii care se obligă. În cazul în care numele trăgătorului depăşeşte spaţiul alocat pe titlu, se vor înscrie pe cec primele caractere din numele şi prenumele, respectiv din denumirea trăgătorului, în limita spaţiului special alocat, fără ca prin aceasta să se atragă nulitatea cecului. 8. Codul trăgătorului, respectiv un număr unic de identificare, preluat din documentele de identificare sau de înregistrare ale trăgătorului. Art. 2 Titlul căruia îi lipseşte una din condiţiunile arătate în articolul precedent nu va fi socotit cec, afară de cazurile arătate în alineatele ce urmează. În lipsa unei arătări speciale, locul arătat lângă numele trasului este socotit loc de plată. Dacă mai multe locuri sunt arătate lângă numele trasului, cecul este plătibil la primul loc arătat. În lipsa acestora, sau a oricăror alte arătări, cecul este plătibil la locul unde trasul are principalul său stabiliment. Cecul care nu arată unde a fost emis se socoteşte semnat la locul arătat lângă numele trăgătorului. Cedent Creditorul care transmite dreptul sau de creanta, cu titlul oneros sau gratuit, unei alte persoane. Centrul principalelor interese ale debitorului - art. 5 pct. 7 din Legea nr. 85/2014 In situatia procedurii de insolventa cu element de extraneitate, este, pana la proba contrarie, dupa caz: a) sediul social al persoanei juridice; b) sediul profesional al persoanei fizice care exercita o activitate economica sau o profesie independenta; c) domiciliul persoanei fizice care nu exercita o activitate economica sau o profesie independenta. Cererea comuna de deschidere a procedurii insolventei - art. 5 pct. 8 din Legea nr. 85/2014 Este cererea formulata de debitor sau creditor, avand drept scop deschiderea procedurii insolventei in mod concomitent impotriva a 2 sau a mai multor membri ai grupului de societati, in cadrul unor dosare separate, repartizate spre solutionare aceluiasi judecator-sindic. Certificat de mostenitor - art. 1132, Noul Cod Civil Certificatul de moştenitor se eliberează de către notarul public şi cuprinde constatări referitoare la patrimoniul succesoral, numărul şi calitatea moştenitorilor şi cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum şi alte menţiuni prevăzute de lege. Cesionar Persoana care dobandeste un drept de creanta prin incheierea unui contract de cesiune de creanta. Cesiune de creanta - art. 1566, Noul Cod Civil. Cesiunea de creanţă este convenţia prin care creditorul cedent transmite cesionarului o creanţă împotriva unui terţ. Contractul prin care un creditor transmite, cu titlul oneros sau gratuit, dreptul sau de creanta unei alte persoane. Cesiunea Contractului - art. 1315, Noul Cod Civil O parte poate să îşi substituie un terţ în raporturile născute dintr-un contract numai dacă prestaţiile nu au fost încă integral executate, iar cealaltă parte consimte la aceasta. Clauza penala Conventie prin care partile determina anticipat intinderea daunelor-interese pe care debitorul va fi obligat sa le plateasca in cazul neexecutarii, executarii necorespunzatoare sau cu intarziere a obligatiilor contractuale. Coasigurare – art. 2, lit. A, pct.8 din Legea nr. 32/2000 Operatiunea prin care doi sau mai multi asiguratori subscriu acelasi risc, fiecare asumandu-si o cota-parte din acesta. Compensatie Mijloc de stingere a doua obligatii reciproce si de aceeasi natura existente intre doua persoane. Comision – art. 7, alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 571/2003 Orice plata in bani sau in natura efectuata catre un broker, un agent comisionar general sau catre orice persoana asimilata unui broker sau unui agent comisionar general, pentru serviciile de intermediere efectuate in legatura cu o operatiune comerciala. Comitetul creditorilor (in cadrul procedurii insolventei) are urmatoarele atributii – art. 17 din Legea nr. 85/2006: a) să analizeze situaţia debitorului şi să facă recomandări adunării creditorilor cu privire la continuarea activităţii debitorului şi la planurile de reorganizare propuse; b) să negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreşte să fie desemnat de către creditori în dosar condiţiile numirii şi să recomande adunării creditorilor astfel de numiri; c) să ia cunoştinţă despre rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, să le analizeze şi, dacă este cazul, să facă contestaţii la acestea; d) să întocmească rapoarte, pe care să le prezinte adunării creditorilor, privind măsurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator şi efectele acestora şi să propună, motivat, şi alte măsuri; e) să solicite, în temeiul art. 47 alin. (5), ridicarea dreptului de administrare al debitorului; f) să introducă acţiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, făcute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de acţiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator. Concordat preventiv – art. 5 pct. 17 din Legea nr. 85/2014: Este un contract incheiat intre debitorul in dificultate financiara, pe de o parte, si creditorii care detin cel putin 75% din valoarea creantelor acceptate si necontestate, pe de alta parte, omologat de judecatorul-sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare si de realizare a creantelor acestor creditori, iar creditorii accepta sa sprijine eforturile debitorului de depasire a dificultatii in care se afla. Conducerea executiva a asiguratorului/reasiguratorului – art. 2, lit. A, pct. 11^1 din Legea nr. 32/2000 Persoanele fizice, cel putin doua, dintre care una, potrivit actelor constitutive si/sau hotararilor organelor statutare ale asiguratorului sau reasiguratorului, este inlocuitoarea de drept a persoanei imputernicite sa conduca si sa coordoneze activitatea zilnica, precum si investite cu competenta de a angaja raspunderea asiguratorului sau reasiguratorului; nu intra in aceasta categorie persoanele care asigura conducerea nemijlocita a compartimentelor din cadrul asiguratorului sau reasiguratorului, precum si cele care conduc sucursale sau alte sedii secundare. In cazul sucursalelor asiguratorilor sau reasiguratorilor din statele membre, care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei, in baza dreptului de stabilire, conducerea executiva este reprezentata de persoanele imputernicite de acestia sa conduca activitatea sucursalei si sa angajeze legal in Romania asiguratorul sau reasiguratorul. Conducerea executiva a intermediarului in asigurari si/sau in reasigurari – art. 2, lit. A, pct. 11^2 din Legea nr. 32/2000 Persoana sau, in cazul intermediarilor care au forma juridica de societate pe actiuni, persoanele fizice, cel putin doua, dintre care una, potrivit actelor constitutive si/sau hotararilor organelor statutare ale intermediarului in asigurari si/sau in reasigurari, este inlocuitoarea de drept a persoanei imputernicite sa conduca si sa coordoneze activitatea zilnica, precum si investite cu competenta de a angaja raspunderea intermediarului in asigurari si/sau in reasigurari; nu intra in aceasta categorie persoanele care asigura conducerea nemijlocita a compartimentelor din cadrul intermediarului in asigurari si/sau in reasigurari, a sucursalelor si a altor sedii secundare. In cazul sucursalelor intermediarilor in asigurari si/sau in reasigurari din statele membre, care desfasoara activitate pe teritoriul Romaniei, in baza dreptului de stabilire, conducerea executiva este reprezentata de persoana/persoanele imputernicite de acestia sa conduca activitatea sucursalei si sa angajeze legal in Romania intermediarul in asigurari si/sau in reasigurari. Conglomerat financiar – art. 2, lit. B, pct. 51 din Legea nr. 32/2000 Un grup in cadrul caruia este indeplinita una dintre conditiile: a) o societate de asigurare, o institutie de credit sau o societate de investitii se afla la conducerea grupului ori cel putin o filiala a grupului este o societate de asigurare, o institutie de credit sau o societate de investitii; b) atunci cand o societate de asigurare, o institutie de credit sau o societate de investitii se afla la conducerea grupului, aceasta este fie o societate-mama a unei entitati din cadrul sectorului financiar, a unei entitati care detine o participatie la o entitate din cadrul sectorului financiar sau a unei entitati aflate fata de societatea-mama in una dintre situatiile prevazute la pct. 32; c) atunci cand la conducerea grupului nu se afla o societate de asigurare, o institutie de credit sau o societate de investitii, dar activitatea grupului se desfasoara, in principal, in cadrul sectorului financiar, respectiv peste 40% din totalul bilantului grupului este aferent entitatilor din cadrul sectorului financiar; d) cel putin una dintre entitatile din cadrul grupului apartine sectorului asigurarilor si cel putin una dintre entitatile din cadrul grupului apartine sectorului bancar sau sectorului de investitii; e) atat activitatile consolidate din sectorul asigurarilor ale entitatilor din cadrul grupului, cat si activitatile consolidate din sectorul bancar si din sectorul de investitii ale entitatilor din cadrul grupului sunt semnificative. Orice subgrup al unui grup care indeplineste aceste conditii va fi considerat conglomerat financiar. Congruenta activelor – art. 2, lit. B, pct. 37 din Legea nr. 32/2000 Acoperirea obligatiilor subscrise intr-o anumita moneda cu active exprimate sau realizabile in aceeasi moneda. Consumator captiv – art. 5 pct. 10-din Legea nr. 85/2014: - este consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul; Cont curent (cont la vedere) Cont ce poate fi deschis de persoane fizice sau juridice la banci si in care titularii pot face operatiuni curente de incasari si plati. Contencios administrativ – art. 2, alin. (1), lit.f) din Legea nr. 554/2004 Activitatea de solutionare de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii organice a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim. Contract comercial Reprezintă contractul încheiat între comercianţi ori între aceştia şi o autoritate contractantă, având ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea de servicii contra unui preţ constând într-o sumă de bani Contract de compensare bilaterala reprezinta oricare dintre urmatoarele – art. 5 pct. 12 din Legea nr. 85/2014: A. orice contract sau clauza cuprinsa intr-un contract incheiat intre institutia de credit debitoare si orice alta entitate, inclusiv persoane fizice, avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate ori pe pietele la buna intelegere, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din sau avand legatura cu unul ori mai multe astfel de contracte, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea; sau B. orice contract sau clauza, de natura celor prevazute la lit. A, prin care se stipuleaza compensarea unor obligatii de plata sau obligatii de a face, prezente ori viitoare, decurgand din unul sau mai multe contracte de compensare bilaterala, inclusiv orice garantie accesorie ori avand legatura cu acestea, in temeiul carora compensarea bilaterala contractuala se poate realiza prin una sau mai multe dintre urmatoarele modalitati: a) stingerea si/sau devansarea scadentei oricarei obligatii de plata ori obligatii de a face decurgand din unul sau mai multe contracte din categoria celor prevazute mai sus; b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de inlocuire a oricarei obligatii care a fost stinsa sau a carei scadenta a fost devansata potrivit prevederilor lit. a); c) conversia intr-o singura moneda a oricarei valori calculate potrivit prevederilor lit. b); d) compensarea, pana la obtinerea unei sume nete, a oricaror valori calculate potrivit prevederilor lit. b), asa cum au fost convertite potrivit prevederilor lit. c); e) lichidarea bunurilor si drepturilor din averea institutiei de credit debitoare. Contract de gaj Contract prin care debitorul sau o tera persoana remite creditorului sau unui tert un bun mobil, corporal sau incorporal, in vederea garantarii executarii unei obligatii. Contract de leasing financiar - art. 7, alin. (1) pct. 7 din Legea nr. 571/2003 Orice contract de leasing care indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii: riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte; contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator la momentul expirarii contractului; utilizatorul are optiunea de a cumpara bunul la momentul expirarii contractului, iar valoarea reziduala exprimata in procente este mai mica sau egala cu diferenta dintre durata normala de functionare maxima si durata contractului de leasing, raportata la durata normala de functionare maxima, exprimata in procente; perioada de leasing depaseste 80% din durata normala de functionare maxima a bunului care face obiectul leasingului; in intelesul acestei definitii, perioada de leasing include orice perioada pentru care contractul de leasing poate fi prelungit; valoarea totala a ratelor de leasing, mai putin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egala cu valoarea de intrare a bunului. Contract de leasing operational – art. 7, alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 571/2003 Orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar, care transfera locatarului riscurile si beneficiile dreptului de proprietate, mai putin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala, si care nu indeplineste niciuna dintre conditiile prevazute la pct. 7 lit. b) – e); riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduala exista atunci cand optiunea de cumparare nu este exercitata la inceputul contractului sau cand contractul de leasing prevede expres restituirea bunului la momentul expirarii contractului. Contract de schimb (de bunuri) - art. 1763, Noul Cod Civil Schimbul este contractul prin care fiecare dintre părţi, denumite copermutanţi, transmite sau, după caz, se obligă să transmită un bun pentru a dobândi un altul.Este un contract prin care partile – numiti copermutanti sau coschimbasi – isi dau respectiv un lucru pentru altul. (art. 1405 Cod Civil). Contract de vanzare-cumparare Contractul de vanzare-cumparare este conventia prin care o persoana, numita vanzator, transmite altei persoane, numita cumparator, dreptul sau de proprietate – sau alte drepturi (reale sau de creanta) – in schimbul unei sume de bani, numita pret. Contract financiar calificat (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 11 din Legea nr. 85/2014:
a) orice contract avand ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate; b) orice acord repo si acord reverse repo; c) orice contract buy-sellback si sell-buyback; precum si d) orice contract avand ca obiect operatiuni de imprumut de valori mobiliare, realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna intelegere, astfel cum sunt acestea reglementate. Contract generator de drepturi de creanta Contract prin efectul caruia se creeaza numai drepturi de creanta (adica, numai raporturi deobligatii). Contract translativ de drepturi Contractul prin efectul caruia se opereaza o transmitere de drepturi reale sau de creanta intre parti. Contractant al asigurarii – art. 1^1 pct. 1 din Legea nr. 136/1995 Persoana care incheie contractul de asigurare pentru asigurarea unui risc privind o alta persoana si se obliga fata de asigurator sa plateasca prima de asigurare. Contractul, art. 1166, Noul Cod Civil Contractul este acordul de voinţe dintre două sau mai multe persoane cu intenţia de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic. Contractul de agenţie – art. 2072, Noul Cod Civil Prin contractul de agenţie comitentul îl împuterniceşte în mod statornic pe agent fie să negocieze, fie atât să negocieze, cât şi să încheie contracte, în numele şi pe seama comitentului, în schimbul unei remuneraţii, în una sau în mai multe regiuni determinate. Contractul de antrepriza – art. 1851, Noul Cod Civil Prin contractul de antrepriză, antreprenorul se obligă ca, pe riscul său, să execute o anumită lucrare, materială ori intelectuală, sau să presteze un anumit serviciu pentru beneficiar, în schimbul unui preţ. Contractul de antrepriza pentru lucrari de constructii - art. 1854, Noul Cod Civil Prin contractul de antrepriză pentru lucrări de construcţii, antreprenorul se obligă să execute lucrări care, potrivit legii, necesită eliberarea autorizaţiei de construire. Contractul de asigurare – art. 2199, Noul Cod Civil Prin contractul de asigurare, contractantul asigurării sau asiguratul se obligă să plătească o primă asigurătorului, iar acesta din urmă se obligă ca, în cazul producerii riscului asigurat, să plătească o indemnizaţie, după caz, asiguratului, beneficiarului asigurării sau terţului păgubit. Contractul de comision - art. 2043, Noul Cod Civil Contractul de comision este mandatul care are ca obiect achiziţionarea sau vânzarea de bunuri ori prestarea de servicii pe seama comitentului şi în numele comisionarului, care acţionează cu titlu profesional, în schimbul unei remuneraţii numită comision. Contractul de consignaţie - art. 2054, Noul Cod Civil Contractul de consignaţie este o varietate a contractului de comision care are ca obiect vânzarea unor bunuri mobile pe care consignantul le-a predat consignatarului în acest scop. Contractul de cont curent - art. 2171, Noul Cod Civil Contractul de cont curent este acela prin care părţile, denumite curentişti, se obligă să înscrie într-un cont creanţele decurgând din remiteri reciproce, considerându-le neexigibile şi indisponibile până la închiderea contului. Contractul de expediţie - art. 2064, Noul Cod Civil Contractul de expediţie este o varietate a contractului de comision prin care expeditorul se obligă să încheie, în nume propriu şi în contul comitentului, un contract de transport şi să îndeplinească operaţiunile accesorii. Contractul de furnizare - art. 1766, Noul Cod Civil Contractul de furnizare este acela prin care o parte, denumită furnizor, se obligă să transmită proprietatea asupra unei cantităţi determinate de bunuri şi să le predea, la unul sau mai multe termene ulterioare încheierii contractului ori în mod continuu, sau să presteze anumite servicii, la unul sau mai multe termene ulterioare ori în mod continuu, iar cealaltă parte, denumită beneficiar, se obligă să preia bunurile sau să primească prestarea serviciilor şi să plătească preţul lor. Contractul de intermediere - art. 2096, Noul Cod Civil Intermedierea este contractul prin care intermediarul se obligă faţă de client să îl pună în legătură cu un terţ, în vederea încheierii unui contract. Contractul de intretinere - art. 2254, Noul Cod Civil Prin contractul de întreţinere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părţi sau al unui anumit terţ prestaţiile necesare întreţinerii şi îngrijirii pentru o anumită durată. Contractul de locatiune – art. 1777, Noul Cod Civil Locaţiunea este contractul prin care o parte, numită locator, se obligă să asigure celeilalte părţi, numite locatar, folosinţa unui bun pentru o anumită perioadă, în schimbul unui preţ, denumit chirie. Contractul de mandat - art. 2009, Noul Cod Civil Mandatul este contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părţi, numită mandant. Contractul de renta viagera - art. 2242, Noul Cod Civil Prin contractul de rentă viageră o parte, numită debirentier, se obligă să efectueze în folosul unei anumite persoane, numită credirentier, prestaţii periodice, constând în sume de bani sau alte bunuri fungibile. Contractul de report - art. 1772, Noul Cod Civil Contractul de report este acela prin care reportatorul cumpără de la reportat cu plata imediată titluri de credit şi valori mobiliare circulând în comerţ şi se obligă, în acelaşi timp, să revândă reportatului titluri sau valori mobiliare de aceeaşi specie, la o anumită scadenţă, în schimbul unei sume determinate. Contractul de societate - art. 1881, Noul Cod Civil Prin contractul de societate două sau mai multe persoane se obligă reciproc să coopereze pentru desfăşurarea unei activităţi şi să contribuie la aceasta prin aporturi băneşti, în bunuri, în cunoştinţe specifice sau prestaţii, cu scopul de a împărţi beneficiile sau de a se folosi de economia ce ar putea rezulta. Contractul de transport - art. 1955, Noul Cod Civil Prin contractul de transport, o parte, numită transportator, se obligă, cu titlu principal, să transporte o persoană sau un bun dintr-un loc în altul, în schimbul unui preţ pe care pasagerul, expeditorul sau destinatarul se obligă să îl plătească, la timpul şi locul convenite. Contractul de vanzare - art. 1650, Noul Cod Civil Vânzarea este contractul prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea unui bun în schimbul unui preţ pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească. Contributii sociale obligatorii – art. 7, alin. (1) pct. 10 din Legea nr. 571/2003 Orice contributii care trebuie platite, in conformitate cu legislatia in vigoare, pentru protectia somerilor, asigurari de sanatate sau asigurari sociale. Control – art. 2, lit. B, pct. 53 din Legea nr. 32/2000 Relatia dintre o societate-mama si o filiala sau o relatie similara, conform uneia dintre relatiile descrise la pct. 38, intre orice persoana fizica sau juridica si o societate. Controlul - art. 5 pct.8 din Legea nr. 85/2014 Este capacitatea de a determina sau influenta in mod dominant, direct ori indirect, politica financiara si operationala a unei societati sau deciziile la nivelul organelor societare. O persoana va fi considerata ca detinand controlul atunci cand: a) detine in mod direct sau indirect o participatie calificata de cel putin 40% din drepturile de vot ale respectivei societati si niciun alt asociat sau actionar nu detine in mod direct ori indirect un procentaj superior al drepturilor de vot; b) detine in mod direct sau indirect majoritatea drepturilor de vot in adunarea generala a societatii respective; c) in calitate de asociat sau actionar al respectivei societati dispune de puterea de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor organelor de administratie, conducere sau supraveghere. Coordonarea procedurala – art. 5 pct. 13 din Legea nr. 85/2014 Reprezinta setul de masuri menite sa coreleze procedurile de insolventa deschise impotriva membrilor unui grup de societati, cu scopul de a asigura celeritatea si armonizarea procedurilor, precum si minimizarea costurilor. Cotitate disponibila - art. 1089, Noul Cod Civil Cotitatea disponibilă este partea din bunurile moştenirii care nu este rezervată prin lege şi de care defunctul putea dispune în mod neîngrădit prin liberalităţi. Creanta Dreptul patrimonial al unei persoane fizice sau juridice (creditor) asupta altei persoane fizice sau juridice (debitor), de executare a unei obligatii, de restituire a unui bun, a unei sume de bani, de realizare a unui serviciu etc. Orice creanta este urmarita pe baza unei clauze prevazute in contract sau in reglementarile juridice in vigoare. Creantele bugetare (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 85/2006: Reprezintă creanţele constând în impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri bugetare, precum şi accesoriile acestora; Creanta certa Sintagma ce desemneaza creanta ce are o existenta neindoielnica in sensul ca asupra ei nu s-a conturat un litigiu. Certitudinea creantei reprezinta o conditie pentru promovarea urmatoarelor demersuri procedurale: – formularea unei cereri de executare silita a creantei; – aplicarea compensatiei legale; – promovarea de catre creditor atat a actiunii oblice cat si a actiunii pauliene. Creanta exigibila Sintagma ce desemneaza creanta cu scadenta implinita, deci a carei executare, la nevoie chiar silita, poate fi ceruta de catre creditor. Exigibilitatea creantei difera dupa cum aceasta este pura si simpla sau afectata de modalitati. Astfel, in cazul obligatiilor pure si simple, creanta devine exigibila chiar din momentul nasterii raportului juridic obligational. In cazul obligatiilor afectate de un termen suspensiv, creanta devin eexigibila numai din momentul implinirii acelui termen. Instanta judecatoreasca poate suspenda exigibilitatea unei creante acordand termen de gratie debitorului. Caracterul exigibil al unei creante inceteaza prin plata liberatorie a acesteia, precum si prin efectul prescriptiei extinctive Creante bugetare (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 14 din Legea nr. 85/2014: - reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora. Isi pastreaza aceasta natura si creantele bugetare care nu sunt acoperite in totalitate de valoarea privilegiilor, ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea de creanta neacoperita; Creante care beneficiaza de o cauza de preferinta (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 15 din Legea nr. 85/2014: - sunt acele creante care sunt insotite de un privilegiu si/sau de un drept de ipoteca si/sau de drepturi asimilate ipotecii, potrivit art. 2.347 din Codul civil, si/sau de un drept de gaj asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garant fata de persoanele beneficiare ale cauzelor de preferinta. In cazul in care debitorul este tert garant, creditorul care beneficiaza de o cauza de preferinta va exercita drepturile corelative numai in ceea ce priveste bunul sau dreptul respectiv. Aceste cauze de preferinta au intelesul dat lor de Codul civil, daca prin lege speciala nu se prevede altfel; Creantele garantate (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 9 din Legea nr. 85/2006: Sunt creanţele persoanelor care beneficiază de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terţ garantat faţă de persoanele beneficiare ale garanţiilor reale; Creanta lichida Sintagma ce desemneaza creanta avand un cuantum precis determinat. Sunt lichide creantele ce au ca obiect o suma de bani determinata sau o cantitate de bunuri generice determinata. Creantele salariale (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 18 din Legea nr. 85/2014: - sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca si raporturi asimilate intre debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt inregistrate din oficiu in tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidatorul judiciar; Creantele salariale (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 10 din Legea nr. 85/2006: Sunt creanţele ce izvorăsc din raporturi de muncă între debitor şi angajaţii acestuia. Aceste creanţe sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creanţe de către administratorul judiciar/lichidator; Credit fiscal – art. 7, alin. (1) pct. 11 din Legea nr. 571/2003 O diminuare a impozitului pe venit sau a impozitului pe profit cu suma impozitului achitat in strainatate, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri sau asa cum se stabileste in prezentul cod Creditor Se înţelege persoana fizică sau juridică ce deţine un drept de creanţă asupra averii debitorului şi care a solicitat, în mod expres, instanţei să îi fie înregistrată creanţa în tabelul definitiv de creanţe sau în tabelul definitiv consolidat de creanţe şi care poate face dovada creanţei sale faţă de patrimoniul debitorului, în condiţiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fără a depune personal declaraţiile de creanţă, salariaţii debitorului; Creditor chirografar Sintagma ce desemneaza pe creditorul a carui creanta nu este insotita de vreo garantie reala sau personala, executarea ei fiind garantata numai prin dreptul de gaj general al creditorului asupra intregului patrimoniu al debitorului. Creditor cu creante curente sau creditor curent (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 21 din Legea nr. 85/2014: - este acel creditor ce detine creante certe, lichide si exigibile, nascute in timpul procedurii de insolventa, si care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanta, conform documentelor din care rezulta; Creditori chirografari (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 22 din Legea nr. 85/2014: - sunt creditorii debitorului inscrisi in tabelele de creante care nu beneficiaza de o cauza de preferinta. Sunt creditori chirografari si creditorii care beneficiaza de cauze de preferinta, ale caror creante nu sunt acoperite in totalitate de valoarea privilegiilor, a ipotecilor sau a gajurilor detinute, pentru partea de creanta neacoperita. Simpla inscriere in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare a unei creante nu determina transformarea acesteia in creanta care beneficiaza de o cauza de preferinta; Creditorii chirografari (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 13 din Legea nr. 85/2006: Sunt creditorii debitorului care nu au constituite garanţii faţă de patrimoniul debitorului şi care nu au privilegii însoţite de drepturi de retenţie, ale căror creanţe sunt curente la data deschiderii procedurii, precum şi creanţe noi, aferente activităţilor curente în perioada de observaţie; Creditor gajist Creditor a carui creanta este garantata prin gaj, adica printr-un drept real accesoriu avand ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile pe care titularul dreptului de creanta le poate executa cu prioritate, fiind preferat fata de toti ceilalti creditori chirografari pentru realizarea pe cale silita a creantei sale ajunsa la scadenta in caz de neexecutare voluntara a ei de catre debitor. Creditori indispensabili (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 23 din Legea nr. 85/2014: - sunt creditorii chirografari care furnizeaza servicii, materii prime, materiale sau utilitati fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti de niciun alt furnizor care ofera servicii, materii prime, materiale sau utilitati de acelasi fel, in aceleasi conditii financiare; Creditor ipotecar Creditor avand creanta garantata printr-un drept real accesoriu imobiliar de ipoteca. Creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei – art. 5 pct. 20 din Legea nr. 85/2014: - este creditorul a carui creanta asupra patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 60 de zile. Prin creanta certa, in sensul prezentei legi, se intelege acea creanta a carei existenta rezulta din insusi actul de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dansul. Creditorii vor putea solicita deschiderea procedurii insolventei doar in cazul in care, dupa compensarea datoriilor reciproce, de orice natura, suma datorata acestora va depasi suma prevazuta la pct. 72; Creditor indreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei - art. 3 alin. (1) pct. 6 din Legea nr. 85/2006: Se intelege creditorul a cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 90 de zile; Creditor indreptatit sa participe la procedura (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 19 din Legea nr. 85/2014: - este acel titular al unui drept de creanta asupra averii debitorului, care a inregistrat o cerere de inscriere a creantei, in urma admiterii careia acesta dobandeste drepturile si obligatiile reglementate de prezenta lege pentru fiecare stadiu al procedurii. Calitatea de creditor inceteaza ca urmare a neinscrierii sau a inlaturarii din tabelele creditorilor intocmite succesiv in procedura, precum si prin inchiderea procedurii; au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului; Creditorul indreptatit sa participe la procedura insolventei - art. 3 alin. (1) pct. 8 din Legea nr. 85/2006: Este acel creditor care a formulat şi căruia i-a fost admisă, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creanţei sale pe tabelele de creanţe contra debitorului întocmite în procedură şi care are dreptul de a participa şi de a vota în adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciară admis de judecătorul-sindic, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distribuţiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciară a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfăşurarea procedurii şi de a participa la orice altă procedură reglementată de prezenta lege; Creditor privilegiat Creditor a carui creanta este garantata in realizarea ei, in virtutea legii, printr-un privilegiu. Creditor strain (in cadrul procedurii insolventei) – art. 5 pct. 24 din Legea nr. 85/2014: - este creditorul al carui domiciliu sau, dupa caz, sediu este stabilit intr-un stat strain; Creditor urmaritor Creditor ce a recurs la procedura executarii silite pentru realizarea creantei sale.
|
Control – art. 2, lit. B, pct. 53 din Legea nr. 32/2000
Relatia dintre o societate-mama si o filiala sau o relatie similara, conform uneia dintre relatiile descrise la pct. 38, intre orice persoana fizica sau juridica si o societate.