Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionale modificarile la Codul Penal adoptate de Camera Deputatilor in 10 decembrie 2013. Decizia a fost luata in unanimitate de cei 9 judecatori ai Curtii Constitutionale.
Curtea Constitutionala a admis sesizarile privind modificarile aduse Codului Penal. Acestea au fost depuse de PDL si de ICCJ. 
Una dintre sesizari facea referire la dispozitia privind redefinirea conflictului de interese. O alta sesizare viza prevederea prin care parlamentarii si presedintele erau scosi din categoria functionarilor publici.
Inalta Curte de Casatie si Justitie a sesizat Curtea Constitutionala in 12 decembrie 2013, precizand in actul transmis CC ca modificarile aduse Codului Penal, in urma carora s-ar putea concluziona ca anumite persoane “sunt deasupra legii”, neputand fi pedepsite pentru comiterea unor infractiuni de coruptie, pot fi considerate incompatibile cu functionarea statului de drept.
Potrivit ICCJ prin modificarea legii, in sensul ca sunt scosi din categoria functionarilor publici presedintele Romaniei, deputatii si senatorii, precum si persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, dar si prin schimbarile aduse la conflictul de interese, “s-ar putea desprinde concluzia ca toate categoriile de persoane exceptate de la art. 147 din Codul penal si art. 175 din noul Cod penal sau eliminate din sfera subiectului activ al infractiunii de conflict de interese prevazuta in art. 2531 din Codul penal sunt deasupra legii, neputand fi cercetate si pedepsite pentru savarsirea unor infractiuni de serviciu sau de coruptie, fapt care ar fi incompatibil cu functionarea statului de drept”.
Conform comunicatului remis presei, in urma deliberarilor, Curtea Constitutionala, a decis, cu unanimitate de voturi, urmatoarele:
1. Admiterea obiectiei si constatarea neconstitutionalitatii art.I pct.5 si art.II pct.3 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, care inlatura din categoria functionarilor publici si a functionarilor pe Presedintele Romaniei, pe deputati si senatori, precum si pe persoanele care isi desfasoara activitatea in cadrul unei profesii liberale, in baza unei legi speciale si care nu sunt finantate de la bugetul de stat.
Aceste dispozitii incalca art.1 alin. (1) si (5) din Constitutie referitor la statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, art.16 alin. (1) si (2) care consacra principiul egalitatii in drepturi, precum si art.11 alin. (1) privind obligatia statului roman de a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele internationale.
2. Admiterea obiectiei si constatarea neconstitutionalitatii articolului unic din Legea pentru modificarea art.2531 din Codul penal, care inlatura functionarii publici din sfera subiectilor activi a infractiunii de conflict de interese si care excepteaza din categoria actelor incriminatoare emiterea, aprobarea, adoptarea si semnarea actelor administrative, precum si cele care privesc creatia, dezvoltarea, pregatirea stiintifica, artistica, literara si profesionala.
Aceste dispozitii incalca art.1 alin. (1) si (5) din Constitutie referitor la statul de drept si obligatia respectarii Constitutiei si a legilor, art.16 alin. (1) si (2) care consacra principiul egalitatii in drepturi, precum si art.11 alin. (1) privind obligatia statului roman de a indeplini intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce ii revin din tratatele internationale.
3. Admiterea obiectiei si constatarea neconstitutionalitatii art.I pct.2 si art.II pct.5 din Legea pentru modificarea si completarea unor acte normative, privind modificarea art.741 din actualul Cod penal, respectiv a art.3091 din noul Cod penal, dispozitii care reglementeaza o cauza de reducere si de inlocuire a pedepselor pentru anumite infractiuni, denumite generic “infractiuni prin care s-a produs un prejudiciu evaluabil in bani”.
Aceste dispozitii sunt neconstitutionale raportat la art.1 alin. (3) si (5) din Constitutie referitoare la statul de drept, obligatia respectarii Constitutiei si a legilor in ceea ce priveste claritatea si previzibilitatea normelor, art.21 privind accesul liber la justitie si art.147 alin. (1) si (4) din Constitutie privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.
Deciziile sunt definitive si general obligatorii si se comunica presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru, se mai arata in comunicatul CCR.
TRANSILVANIA Recuperari Creante Cluj