La TRANSILVANIA Recuperari Creante, va prezentam cateva situatii in care romani restanti la banca au achitat restantele urgent.

Tanar de profesie inginer programator a achitat intregul credit restant, mai multe mii de euro in faza amiabila, la cateva zile dupa primirea somatiei. Nu a negociat nimic. A achitat intreaga suma restanta. A fost determinat si de faptul ca avea inca doua persoane care garantau achitarea acelui credit. Astfel nu au fost necesare alte demersuri ca poprirea pe salariile girantilor. In acest caz, imprumutatul a dispus de banii necesari, avand in vedere si profesia acestuia, bine platita.

Doamna de varsta media, impreuna cu sotul au achitat integral creditul in valoare de cateva zeci de mii de lei. La prima somatie de executare au achitat trei sferturi din suma, diferenta in doua transe lunare. Acestia au fost constransi de faptul ca asupra unui imobil (apartament) am inceput demersurile de executare silita. Concluzia este ca acestia au avut banii din surse proprii sau chiar s-au imprumutat pentru a stinge creditul.

Tanar care a contractat un credit in momentul in care era angajat si-a pierdut locul de munca. Acesta a plecat in strainatate la munca timp de 2 ani. Nu a putut fi contactat de banca pentru discutii. In urma somatiei de executare, familia sa i-a transmis ca s-a inceput executarea silita, iar acesta a trimis banii din strainatate pentru a achita integral creditul de cateva mii de lei. Este situatia individului dator la banca si care a trebuit sa plece din tara pentru a obtine banii necesari achitarii creditului.

Populatia si firmele nu isi mai permit sa achizitioneze autovehicule noi, dar trebuie sa circule in continuare. Solutia este sa mentina in functiune ceea ce detin in prezent si sa repare autovehiculele noi.

Nimeni nu spune, dar piata pieselor de schimb si cea a serviciilor de reparare autovehicule a crescut in cifre absolute, tocmai prin necesitatea de a mentine utile si in functiune masinile existente. Parcul auto din Romania compus din foarte multe masini care au fost noi, iar acum au peste 3 ani vechime, si sunt si mai multe masini de fabricatie straina dar achizitionate de second. Toate aceste necesita piese de schimb si manopera de reparatie. Daca mai punem si obligativitatea schimbarii anvelopelor la ciclurile de iarna vara, apoi drumurile proaste si foarte aglomerate, rezulta clar factori care cresc necesarul de reparatii si interventii la autovehicule.

Cum parcul auto nu mai este compus din batrana Dacia care se repara in fata blocului, ori acasa in curte sau in vreun atelier neautorizat/improvizat, rezulta ca romanii merg in Service-urile auto.

Ce sa faca romanul care nu-si permite o masina noua? Repara masina veche!

Concluzia: afacerile service-urilor auto au crescut in cifre absolute, si aceasta piata a cunoscut cresteri semnificative. Ar fi fost cresteri si mai mari daca pretul pieselor si al manoperei ar fi crescut, dar saracirea populatiei si a firmelor nu a prea permis cresteri de preturi. Dar, categoric a crescut numarul de clienti. Asa ca afacerile au prosperat.

Partea proasta a afacerii este ca in permanenta un service auto de marime medie, are sume de cateva sute de mii de lei de incasat de la beneficiarii reparatiilor ori de la societatile de asigurare. Cum piata asigurarilor a scazut, efectele se rasfrang asupra service-urilor auto. Firmele de asigurari au in permanenta restante fata de unitatile reparatoare. Asa ca acestora le este greu sa duca in spate in permanenta mai multe sute de mii de lei, bani pe care-i au de incasat.

Nu trebuie uitat si faptul ca manopera este facturata intr-un sistem informatic cu un pret maxim stabilit de asiguratori, in cazul in care reparatiile se efectueaza pe polita RCA.

TRANSILVANIA Recuperari Creante

Filele de cec si biletele la ordin sunt tot mai des solicitate de cei care vand marfuri ori presteaza servicii cu plata la termen. Astfel, un beneficiar de marfuri si servicii care nu dispune de banii necesari apeleaza la un credit comercial de la un furnizor care isi permite financiar sa dea marfa ori sa presteze servicii asteptand o perioada sa i se faca plata. Numai ca acel comerciant in schimbul creditului in timp si bani pe care il acorda, solicita celui imprumutat, adica beneficiarului sa-i emita bilete la ordin si/sau file cec. Ajunsa obligatia la scadenta, si neachitata fiind, furnizorul dispune de biletele la ordin ori filele cec dupa bunul plac. Completeaza biletul la ordin sau fila cec cu o suma mai mare decat obligatia de plata, adaugand la pretul merfurilor ori al serviciilor penalitati indestulatoare. Astfel, exista situatii in care pentru neplata la termen se percep penalitati de 1% pe zi de intarziere. La neplata unei sume de 10.000 lei intr-o perioada de 90 de zile se aduna penalitati de aproape alti 10.000 de lei, astfel ca dupa 3 luni, cel care nu si-a achitat obligatiile se trezeste ca-i ajunge in banca la decontare un bilet la ordin sau o fila cec care are inscrisa suma dublata, de 20.000 de lei fata de 10.000 de lei cat datoreaza.

O situatie si mai grava este cea a contractelor de furnizare marfuri/servicii pentru o perioada mai indelungata, sa spunem de 2-3 ani, in care beneficiarul si-a achitat obligatiile de plata dar cu mici intarzieri de cateva zile. Va imaginati astfel ca la un sold permanent lunar de achitat de aproximativ 20.000 de lei, achitat cu intarzieri se poate ajunge la penalitati de 80.000 de lei? Exista astfel de cazuri. Atunci cand un beneficiar, dupa o colaborare de mai multi ani, se decide sa isi schimbe furnizorul cu un altul, uita ca are la primul furnizor bilete la ordin ori file cec. Acesta, din razbunare ori pur si simplu pentru a-si face rost de lichiditati ia fiecare factura si stabileste numarul de zile de intarziere la plata si calculeaza penalitatile zilnice. La o colaborare de 3 ani, cu un sold mediu de 20.000 de lei, cu o intarziere de 10-15 zile si cu o penalitate de 1% pe zi se ajunge la sume fabuloase. Si astfel furnizorul simtit parasit, completeaza suma uriasa pe instrument si-l depune la decontare.

Ceea ce mai poate face emitentul este sa se adreseze justitiei. Dar acest lucru dureaza si creaza alte costuri.

Sfatul nostru: nu emiteti bilete la ordin si file cec in alb. Adica aveti grija sa completati pe ele data emiterii, scadenta si mai ales suma de plata. Daca furnizorul nu accepta, stabiliti modalitati clare de completare pentru beneficiar.

TRANSILVANIA Recuperari Creante

Inregistrarea emisiunii pe www.transilvaniatube.ro

Intimata nu a lucrat cu stiinta in paguba debitorului.

Inadmisibilitatea formularii de cereri noi in apel.

In cadrul opozitiei la executare, exceptiile ce pot fi invocate sunt cele privind nulitatea titlului potrivit disp. art.2, precum si cele care nu sunt oprite de art.10.

Dosar nr. (…)

ROMÂNIA

TRIBUNALUL ALBA

SECŢIA A II-A CIVILĂ, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

DECIZIE Nr. (…)

Şedinţa publică de la ____/_______ 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE (…) (…)

Judecător (…) (…)

Grefier (…) (…)

Pe rol pronunţarea cauzei Litigii cu profesioniştii privind pe apelanta S.C. B.S. S.R.L. şi pe intimatul S.C. D. S.R.L., având ca obiect opoziţie la executare

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că mersul dezbaterilor şi concluziile părţilor au fost consemnate în încheierea de şedinţă din data de __.__.2012, când, instanţa pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de __.__.2012 şi apoi, __.__.2012, încheieri care fac parte integrantă din prezenta decizie.

INSTANŢA

Asupra apelului de faţă:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Alba Iulia sub nr. ____/___/2011, oponenta ­debitoare S.C. B.S. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu intimata – creditoare S. C. D. S.R.L., ca prin hotărârea ce se va pronunta să se dispună :

- anularea filei de CEC seria (…) nr. (…), în valoare de 49.452,64 lei emisă S.C. B.S. S.R.L.  la data de 14.12.2010.

- anularea tuturor actelor de executare efectuate în dosarul execuţional nr. ___/2011 al BEJ S. F., cu sediul în Alba Iulia, inclusiv a încheierii de încuviintare silită din data de 09.05.2011, pronunţată în dosar nr. ___/____/2011

- anularea somaţiunii emisă de BEJ S. F. la data de 19.05.2011 şi comunicată la data de 25.05.2011

- cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, oponenta debitoare a arătat că în perioada noiembrie – decembrie 2010 a desfăşurat relaţii comerciale cu intimata debitoare constând în achiziţionarea de carburanţi, emiţându-se factura nr. ____/__.__.2010 în valoare de 49.452,64 lei, iar pentru plata acestei facturi s-a emis fila de CEC seria (…) nr. (…), scadentă la data de 14.12.2010 la Bancpost Alba. A mai arătat oponenta debitoare că ulterior emiterii facturii, între părţi a intervenit o înţelegere verbală pentru ca plata aferentă facturii menţionate să se facă în mod eşalonat, cu ordin de plată, lucru pe care l-a şi făcut, astfel că valoarea facturii emise la data de 23.11.2010 a fost achitată integral. De asemenea a mai arătat că deşi s-a achitat debitul aferent facturii pentru care s-a emis fila de CEC, intimata – debitoare ,dând dovadă de rea credintă a introdus fila de cec, exact în ziua în care suma a fost achitată integral.

În drept: art. 23, art. 30, art. 48, art.54 toate din Legea cecului nr. 59/1934.

La solicitarea instanţei s-a depus,în copie, dosarul execuţional nr. ___/EX/2011 al BEJ S. F.

Intimata creditoare a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii şi obligarea oponentei debitoare la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentinţa civilă nr. ____/2011, prima instanţă a reţinut că, astfel cum rezultă din interpretarea art. 63, raportat la art. 2 şi 1 din Legea 58/1934, pe calea opoziţiei la executare, oponentul nu poate invoca decât neregularităti cu privire la titlu, din punct de vedere formal.

În privinţa apărărilor efectuate de oponentă, instanţa a apreciat că sunt neîntemeiate şi, ca atare, le-a respins.

Astfel, în privinţa susţinerii potrivit căreia oponenta a achitat integral cu OP suma mentionată în fila CEC seria (…) nr. (…), instanta a constatat că OP de la fila 8 a fost emis în data de 22.11.2010. Rezultă că prin acest instrument de plată nu s-a putut stinge parţial debitul rezultat din factura seria seria (…) nr. (…) (fila 7), în cuantum de 49.452,64 lei, întrucât aceasta este emisă în data de 23.11.2010.

Restul OP (filele …) sunt în valoare însumată de 44.102,64 lei. Astfel cum rezultă din extrasul de cont de la fila (…), oponenta a mai efectuat o plată în data de ­­02.02.2011, în valoare de 2000 lei. Totalul plătit în contul datoriei este de 46.102,64 lei.

Instanţa a constatat că între părţile din prezenta cauză s-a încheiat contractul de vânzare – cumpărare ___/__.__.2010, în baza căruia s-a emis factura care se află la baza relaţiilor litigioase dintre părţi. Conform art. 7 din contract, cumpărătorul datorează penalităţi de întârziere de 0,3%/zi, scadenţa fiind potrivit art. 5 la 20 de zile calendaristice de la emiterea facturii. Contractul a fost asumat de cele 2 părţi prin semnare şi aplicarea ştampilei.

Scadenţa obligaţiei de plată rezultată din factura seria (…) nr. (…) (fila …) era 13.12.2010, astfel că toate plăţile efectuate ulterior acestei date sunt efectuate cu întârziere, iar oponenta datorează penalităţi de întârziere. Intimata a emis factura __/__.2011, pentru suma de 2450 lei, cu titlu de penalităţi, pe care a încercat să o comunice oponentei, Însă acesta a refuzat primirea (filele … ). Comunicarea nu era însă necesară pentru naşterea valabilă a obligaţiei de plată a penalităţilor, Întrucât în materie comercială debitorul este de drept în întârziere (art. 43 C. com.), astfel că nu mai trebuie efectuate formalităţi prealabile.

In consecinţă, totalul datorat de oponentă era de 51902,64 lei, la nivelul datei de  07.02.2011, din care a plătit până în prezent 46.102,64 lei, existând o diferenţă neplătită de 5800 lei, astfel cum rezultă şi din situaţia prezentată de intimată la fila (…).

Instanţa a constatat că intimata a încercat valorificarea filei CEC doar pentru suma de 6500 lei, astfel cum rezultă din cererea de executare silită (fila …) şi cererea de încuviinţare a executării silite (fila …), deci intimata nu a încercat o a 2-a valorificare integrală a sumei menţionate în factura seria (…) nr. (…). Analiza caracterului justificat al diferenţei de la suma de 6400 lei, care se încearcă să se execute, la suma de 5800 lei nu poate face obiectul procedurii speciale de faţă, ci poate fi valorificată în cadrul unei contestaţii la executare, În măsura în care partea o apreciază oportună. Nu se poate susţine aşadar că intimata “a lucrat cu bună ştiinţă în paguba oponentei – art. 23 din Legea 59/1934″, întrucât aceasta are în continuare calitatea de debitor al acesteia pentru suma de 5800 lei, care se majorează începând cu data de 07.02.2011 cu 0,2%/zi, procent calculat asupra sumei de 5800 lei.

Nici susţinerea oponentei potrivit căreia cecul a fost prezentat la plată cu încălcarea art. 30 din Legea 59/1934 nu poate fi valorificată în cadrul procedurii de faţă, care este limită la analiza motivelor rezultate din art. 2 şi 1 din Legea 58/1934. De altfel, fila CEC prezentată la plată a avut caracter de garanţie, iar în condiţia în care debitul există, nu se poate opune creditoarei această apărare, având în vedere înlesnirea pe care a înţeles s-o acorde debitoarei, printr-o înţelegere ulterioară, constând în acceptarea efectuării unor plăţi parţiale.

În consecinţă, apreciind că din punct de vedere formal titlu executoriu este valid, instanţa a respins opoziţia la executare formulată de oponenta SC. B.S. SRL în contradictoriu cu intimata SC. D. SRL.

În baza art. 274 C.p.c., instanţa a obligat pe oponenta SC. B.S. SRL să plătească intimatei SC.D.SRL suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu de avocat.

Debitoarea SC. B.S. SRL a declarat apel împotriva sentinţei civile nr.__/2011 , solicitând casarea hotărârii atacate, iar în rejudecare ,admiterea opoziţiei la executare constatând achitarea integrala a debitului si constatarea nulităţii contractului nr.__/__.__.2010 . Cu cheltuieli de judecata.

In motivare se arata ca in luna noiembrie 2010 societatea a achiziţionat carburanţi de la societatea D. , prin factura fiscala nr.__/__.__.2010,in valoare totala de 49.452,64 lei.

Aceasta factura a fost achitata cu ordinele de plata menţionate după cum urmează: OP NR.1/24.11.2010-2875,50 lei; OP NR.1/13.12.2010-23.600 lei; OP NR.1/14.12.2010-2000 lei; OP NR.1/17.12.2010-3000 lei; OP NR.1/20.12.2010-3000 lei ;OP NR.1/28.12.2010-3550 lei; OP NR.1/03.01.2011 -1500 lei; OP NR.1/07.01.2011-1000 lei ;OP NR.1I12.01.2011-400 lei; OP NR1/20.01.2011-1600 lei ;OP NR.1I24.01.2011-1000 lei; OP NR.1/02.02.2011-2000 lei -OP NR.1/15.02.2011-3452,64 lei; aşa încât factura fiscala nr.__/__.__.2010, in contul căreia a fost emisa fila de cec ce reprezintă titlu executoriu,a fost achitata, iar instanţa de fond a respins opoziţia la executare in mod greşit.

Totodata, se arata ca contractul de vânzare-cumpărare __/__.__.2010 a fost asumat de cele doua parti prin semnare si aplicare a ştampilei. Instanţa de fond nu a observat ca SC. B. S. SRL in acest contract a fost reprezentata de o persoana care nu a prezentat o procura,un mandat special sau o împuternicire, din partea societăţii,care sa fie anexata contractului (…), in speţa C. C.D. Se precizează faptul că societatea nu îşi asumă contractul de vânzare -cumpărare nr. __/__.__.2010 întrucât nu a mandatat persoana C.C.D. sa incheie un astfel de contract,acesta fiind asociat in firma,un tanar in vârsta de 22 ani pe care reprezentanţii D. l-au pus sa semneze si sa stampileze acest contract in necunostinta de cauza.

Asociaţii nu pot reprezenta societatea doar in virtutea faptului că sunt asociaţi ,in acest sens trebuia sa existe o hotărâre AGA prin care acest asociat era mandatat sa reprezinte societatea la încheierea contractului.

Problema esenţiala ,din punct de vedere al legalităţii contractului si asumării acestuia de către SC. B. S. SRL ,in privinţa calculului de penalităţi, instanta de fond nu a pus-o in discutie intrucat nici măcar nu a studiat acest contract astfel ca nici nu a observat ca acesta nu a fost semnat de administratorul cu drepturi depline al societăţii, in speţa C. T. iar cel care a încheiat cotractul nici măcar nu îi este menţionata calitatea.

In cazul de fata ,analizând cele mai sus expuse se constata ca titlu executoriu – fila de cec seria (…) NR. (…) – in valoare de 49.452,64 lei – a fost achitata integral pana la dată de 15.02.2010,cu acceptul tacit al creditoarei,care a primit banii in contul sau.

O alta precizare in privinţa acestei file de cec este aceea ca aceasta nu a fost data drept garanţie ci a fost eliberata pentru plata facturii fiscale in termen de 20 de zile, respectiv 14.12.2010,fiind completat cu toate menţiunile necesare introducerii acesteia la banca la termenul scadent. Insa pentru ca D. a acceptat ca plăţile sa inceapa la data de 24.11.2010,prin emiterea ordinelor de plata, încasând sumele aferente in contul sau instanţa de fond nu poate afirma ca aceasta “a încercat valorificarea cecului doar pentru suma de 6500 “cata vreme a introdus la plata fila de cec si a încercat astfel sa încaseze din contul societăţii B. S.  suma totala a cecului adică 49.452,64 lei, întrucât banca, în condiţiile in care debitoarea ar fi acceptat sa plătească, ar fi virat în contul creditoarei întreaga suma.

Astfel că instanţa de fond nu poate interpreta prevederile legale in alt mod decât cele dictate de legiuitor iar din aceste motive nu poate retine ca totalul datorat la nivelul datei de 07.02.2011 este de 51902,64 lei, in conditiile in care aceasta instanta constata in aceeaşi motivare ca “totalul plătit in contul datoriei este pana la 07.02.2011 in suma de 46.102,64 lei”.

Faţă de penalităţile calculate conform contractului __/__.__.2010, se învederează faptul că aceste penalităţi sunt nelegale întrucât contractul __/__.__.2010 este nul si debitoarea nu si-i asuma.

Fată de calea de atac mentionata in sentinta atacata, se considera ca aceasta este greşit apreciata de instanţa de fond întrucât faţă de prevederile art 282¹, cod pr.civila, cererea de faţă nu este supusa apelului.

In drept art.282¹;304¹ ambele din Codul de procedura civila.

Cererea de apel este legal timbrata (fila 15).

Intimata S.C. D. S.R.L. a depus concluzii scrise în vederea respingerii apelului declarat de apelanta S.C. B. S. S.R.L., învederând că îsi menţine în totalitate cele susţinute prin întâmpinarea depusă la dosarul de fond. Se arata ca respingerea opoziţiei la executare a survenit ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 54 din Legea nr. 59/1934. Nu au existat motive de anulare a filei cec emise de S. C. B.S. S.R.L., întrucât fila cec seria şi nr. (…)

(…), emisă la data de 14.12.2010, cuprinde toate menţiunile obligatorii prevăzute de art. 1 din Legea nr. 59/1934. În plus, anularea filei cec nu poate : dispusă decât “În caz de pierdere, sustragere sau distrugere a cecului” şi numai la cererea posesorului.

Executarea silită a fost începută pentru suma de 6.500 lei. În baza titlului executoriu -filă cec seria şi nr. (…) (…), emisă la data de 14.12.2010 de către S.C. B.S. S.R.L. şi învestită cu formulă executorie la data de 06.04.2011 de către Judecătoria Alba Iulia. Executarea silită a început în temeiul unui titlu executoriu, valabil emis şi învestit cu formulă executorie. Somatia de executare a fost valabil emisă în dosarul executional nr.__/2011 al B. E.J. S. F., nefiind afectată de nici un viciu de procedură.

Analizând motivele de apel invocate de debitoare, Tribunalul retine următoarele:

In prealabil, va fi lămurită chestiunea privind legalitatea căii de atac a apelului menţionată in hotărârea atacata deoarece debitoarea sustine că recursul este calea de atac corectă. Sustinerea debitoarei nu poate fi reţinută deoarece potrivit disp. art. 62 alin. 3, raportat la art. 106 din Legea nr. __/1934, hotărârea pronunţata asupra opoziţiei poate fi atacata cu apel în termen de 15 zile de la pronuntare.

Referitor la solicitarea apelantei de anulare a contractului de vânzare-cumpărare __/__.__.2010, se constată că aceasta este o cerere noua, formulata pentru prima dată in apel deoarece la instanţa de fond, debitoarea nu a avut un astfel de petit, nepunându-se in discuţie legalitatea încheierii contractului in cauză. Or, potrivit prevederilor art.294 alin.1 Cod pr. civ., in apel nu se pot face cereri noi, aşa încât cererea debitoarei de anulare a contractului de vânzare­cumpărare nr. __/__.__.2010 pentru lipsa calităţii de reprezentant al societatii a persoanei care a semnat acest contract nu va fi analizată, fiind inadmisibilă in această fază procesuală. Aşadar, faptul că debitoarea nu recunoaşte penalităţile facturate de creditoare prin factura nr.__/__.__.2011 nu poate avea ca si consecinţa exonerarea acesteia de plata sumelor respective câtă vreme actul juridic in baza căreia a fost emisă produce efectele juridice avute in vedere la Încheierea acestuia. Numai in cazul in care debitoarea obţine anularea contractului se poate pune in discuţie legalitatea formelor de executare declanşată in temeiul titlului executoriu fila CEC (…) (…), emisă la data de 14.12.2010, însă acest aspect trebuie invocat in cadrul unei contestaţii la executare si nu pe calea opoziţiei.

Potrivit disp. Legii nr.58/1934, opoziţia la executare este o cale de apărare pusa de legiuitor la îndemână debitorului, pentru a se apăra, pe calea excepţiilor împotriva pretenţiilor creditorului, având ca scop invalidarea raportului ce deriva din emiterea filei CEC. Pe calea opozitiei la executare, debitorul nu se poate plânge contra executării in sine, pentru motive ce ţin de respectarea condiţiilor formale a însăşi procedurii de executare, ceea ce se poate analiza pe calea contestaţiei la executare. Fila CEC nr. (…) a fost emisa la data de 14.12.2010, pentru suma de 49.452,64 lei. Ca atare, susţinerile debitoarei, potrivit căreia titlul executoriu nu cuprinde o creanţă certă, lichidă si exigibilă, in sensul art.379 Cod pr. civ., sunt neîntemeiate.

Conform disp. art.63 din Legea nr.58/1934, in cadrul opoziţiei la executare, excepţiile ce pot fi invocate sunt cele privind nulitatea titlului potrivit disp. art.2, precum si cele care nu sunt oprite de art.10.

Art.63 alin.2 precizează că excepţiile personale trebuie sa fie de grabnică soluţionare si întotdeauna întemeiate pe o proba scrisă, tocmai pentru a nu mai fi nevoie de administrarea altor probe, care ar conduce la tergiversarea judecării cauzei. Se pot invoca excepţii privind nulitatea titlului, cum ar fi cele formale si cele care privesc incapacitatea, falsul, lipsa de mandat si excepţii procedurale care privesc condiţiile de exercitare a acţiunii. Debitoarea a ridicat excepţia potrivit căreia s-a lucrat cu ştiinţă in paguba debitorului (art.19), însă nu a prezentat nici o dovada scrisă menită să susţină aceasta excepţie de vreme ce a recunoscut că s-a emis in mod legal fila CEC in litigiu si din contractul de vânzare-cumpărare __/__.__.2010 rezultă că datorează in continuare sume de bani creditoarei.

De asemenea, pentru analizarea diferentei dintre suma neplatită de 5800 lei si suma de 6500 lei, pentru care s-a initiat executarea silita, se impune a fi formulată o contestaţie la executare, stabilirea debitului rămas după efectuarea unor plăti de către debitoare sau stingerea obligaţiei de plată reprezenând critici adresate modului in care se desfăşoară formele de executare – acestea putand fi valorificate, într-adevăr, numai pe calea unei contestaţii la executare, în condiţiile art. 399 şi urm. Cod. Proc.civ.

Faţă de aceste considerente, Tribunalul reţine că hotărârea primei instanţe este legală si temeinică, motivele invocate de către apelanta fiind nefondate, motiv pentru care, in baza disp. art. 296 Cod proc. Civ., va fi respins apelul debitoarei.

Faţă de soluţia dată apelului nu vor fi acordate cheltuielile de judecată solicitate de către apelantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge apelul declarat de opozanta SC. B. S. SRL, cu sediul în S., str. B. nr.__, jud. Alba împotriva sentinţei civile nr.__/2011 pronunţată de Judecătoria Alba Iulia în dosar nr.__/__/2011, în contradictoriu cu intimata SC. D. SRL.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, __ .__. 2012

,

Preşedinte,                                                                                       Judecător,

B.A.A.                                                                                               C.T.

Grefier,

I.M.G

In cei 3 ani de activitate au fost atinse aproape toate domeniile economiei in ceea ce priveste clientii cu sume de recuperat.

Astfel, la inceput clientii preponderenti au fost din domeniile comertului cu materiale de constructii, carburanti, produse alimentare si nealimentare, vanzari in rate, service-uri auto, productie de mase plastice, transporturi, comert cu piese si accesorii auto, electronice, turism etc.

Ulterior domeniile atinse au fost si cele de productie piese si utilaje industriale din domeniile hidrotehnic, maritim si de foraj, intretinere si mentenanta platforme maritime de foraj, publicitate -mass media scrisa, audio si video, comertul cu autovehicule, expozitii, productia si comertul cu conductori electrici, ridicarea deseurilor menajere si industriale, productia si comertul de medicamente, activitatea de comert a lanturilor de magazine in sistem retail, asigurari si leasing, etc.

In anul 2 de activitate TRANSILVANIA Recuperari Creante a trecut intr-o noua etapa a dezvoltarii, cand dupa domeniile vanzarilor in rate, asigurari si leasing a trecut la recuperarea creantelor bancare/credite bancare. In prezent TRANSILVANIA Recuperari Creante efectueaza demersuri de recuperare cu succes a creditelor bancare.

Societatea TRANSILVANIA Recuperari Creante este in discutii pentru extinderea portofoliului de clienti din sistemul bancar si este asaltata de societati din domeniul comunicatiilor -pentru furnizarea de servicii specializate de tip call-center.

Oricum, pana in prezent, dezvoltarea unui sistem eficient de recuperare a creantelor, bazat pe o procedura juridica ferma a fost principala preocupare a managementului societatii. Acest lucru deosebeste TRANSILVANIA Recuperari Creante de alte societati de recuperare creante.

Aria de acoperiri este la nivel national, iar in ceea ce priveste zona Ardealului, TRANSILVANIA Recuperari Creante acopera mai bine decat oricare societate concurenta aceasta zona.

Demersurile juridice sunt initiate in termene clare si precise. Alte societati se rezuma la a suna si trimite somatii/notificari.

Cu toate acestea, convorbirile telefonice ori corespondenta cu debitorii are loc intr-un cadru civilizat, pastrand posibilitatea reluarii colaborarii intre client si debitor. Prin aceasta, TRANSILVANIA Recuperari Creante nu prejudiciaza relatia client – debitor, o parte dintre debitori revenind drept clienti dupa plata catre creditori/primii clienti ai societatii.

CUMPARATI PRODUSE ROMANESTI

Curtea de Apel Cluj a respins azi 22 martie 2012, plangerea formulata de ASTRA VAGOANE CALATORI ARAD împotriva Deciziei nr. 285/C2/16 din 2 februarie 2012 pronunţată de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor si a admis plangerea formulata de autoritatea contractanta Municipiul Cluj-Napoca impotriva aceleiasi Decizii, si in consecinta a modificat in parte Decizia nr. 285/C2/16 din 2 februarie 2012 pronuntata de Consiliul Naţional de Solutionare a Contestatiilor in sensul ca  a  respins in intregime contestatia formulata de contestatoarea ASTRA VAGOANE CALATORI ARAD impotriva rezultatului procedurii comunicat prin adresa nr. 330832/23 decembrie 2011 emisa de autoritatea contractantă Municipiul Cluj-Napoca în cadrul procedurii de licitatie deschisa organizata pentru incheierea unui acord cadru avand ca obiect „Achizitia de tramvaie pentru transportul public in municipiul Cluj-Napoca”.

Prin urmare SC Pojajzdy Szynowe PESA Bydgoszcz SA din Polonia va livra un numar de maxim 12 tramvaie Municipiului Cluj-Napoca.

Conform site-ului www.napocanews.ro Firma câştigătoare este SC Pojajzdy Szynowe PESA Bydgoszcz SA din Polonia, care a oferit preţul de 6.400.000 lei fără TVA per bucată. Noile tramvaie vor avea un consum de numai 48,7 wh/t*km şi o capacitate de 296 de călători. Termenul de garaţie este de 6 ani.

SC ASTRA VAGOANE CĂLĂTORI SA în asociere cu RATB a oferit preţul de 6.650.000 de lei per bucată, cu un consum al tramvaielor de 35 wh/t*km şi cu o capacitate de 302 călători.

Conform www.gandul.info tramvaiul polonez nu respectă cerinţele din caietul de sarcini, pentru că podeaua nu este complet coborâtă şi uşile nu sunt conforme, nefiind toate duble. Tramvaiul polonez consumă cu 50 la sută mai multă energie decât cel fabricat de ASTRA VAGOANE CALATORI Arad în parteneriat cu Siemens. A plăti timp de 30 de ani, cât este durata de viaţă a unui tramvai, un consum cu 50 la sută mai mare este un lucru care nu trebuie tratat cu indiferenţă de Primăria Cluj-Napoca”, a spus Valer Blidar -Preşedintele grupului de firme Astra. Acţionarul majoritar al Astra Vagoane Călători Arad a afirmat că preţul oferit de polonezi este cu doar 3,9 la sută mai mic decât cel al tramvaiului românesc “Imperio”, care costă 1.528.000 de euro. “Un lucru care îmi crează mari suspiciuni este faptul ca polonezii au vândut acest tramvai în Varşovia cu 1.820.000 de euro, iar în Ungaria, la Szeged, cu 1.780.000 de euro, pentru ca acum să vină în România, mai departe şi mai costisitor, cu preţul de 1.470.000 de euro, cu foate puţin sub preţul nostru”, a afirmat Blidar. El a adăugat că “de neexplicat este de ce Comisia de evaluare de la Cluj-Napoca nu a fost interesată să verifice criticile aduse de Astra Vagoane Călători”.

Tramvaiul românesc “Imperio”, fabricat de Astra Vagoane Călători Arad în parteneriat cu Siemens, a fost prezentat în premieră publicului, în 25 august 2011, când a fost scos pe şinele din centrul municipiului Arad.

Fata de aceasta situatie, alegeti dumneavoastra dragi clujeni …

TRANSILVANIA Recuperari Creante

Ceea ce incercam sa explicam in acest scurt material, consta in faptul ca o data cu acordarea despagubirii amiabile, persoanele pegubite nu mai pot solicita despagubiri in instanta. Din acest punct de vedere, in aplicarea principiului disponibilitatii, pagubitul care a semnat o cerere de despagubire la un asigurator si a primit despagubirea pentru care a semnat, NU mai are dreptul de a solicita in instanta o eventuala diferenta intre prejudiciul real si suma primita drept despagubire. Aceasta priveste atat eventuale pretentii fata de vinovat cat si fata de asiguratorul vinovatului de accident. Art. 55 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România prevede in mod clar: Odată cu încasarea despăgubirii, persoanele păgubite vor declara în scris că au fost despăgubite pentru pagubele suferite şi că nu mai au nici o pretenţie de la asigurătorul de răspundere civilă şi asigurat (persoana vinovată) în legătură cu paguba respectivă.

În situaţia efectuării plăţii de către asigurătorul de răspundere civilă direct în contul bancar al persoanei păgubite, aceasta se consideră a fi integral despăgubită dacă în termen de 30 de zile de la data intrării sumei în contul său bancar nu a notificat asigurătorului de răspundere civilă eventualele obiecţii referitoare la cuantumul despăgubirii.

Conditiile acordarii despăgubirilor in mod amiabil ori prin instanta, pe baza de hotarare judecatoreasca, sunt reglementate distinct.

Conform disp. art. 20 alin 3 din Legea 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România: În cazul producerii riscului asigurat, asigurătorul va plăti indemnizaţia de asigurare în condiţiile prevăzute de contractul de asigurare.

În situaţia în care părţile nu se înţeleg asupra cuantumului indemnizaţiei de asigurare, suma care nu face obiectul litigiului va fi plătită de asigurător înainte ca acesta să se fi soluţionat prin negocieri sau de către instanţa judecătorească.

Deasemenea, conform disp. art. 43 din Legea nr. 136/1995: Despăgubirea se stabileşte şi se efectuează în baza asigurării valabile la data producerii accidentului, conform dispoziţiilor art. 49, fără a mai fi necesar acordul asiguratului din cauza căruia s-a produs paguba, ori prin hotărâre judecătorească, iar la art. 54: Despăgubirea se stabileşte şi se efectuează conform art. 43 şi 49, iar în cazul stabilirii despăgubirii prin hotărâre judecătorească.

TRANSILVANIA Recuperari Creante

ORDONANTA CIVILĂ NR. _____/2011
Şedinţa publică din: ____/_______ 2011
Complet constituit din:
JUDECATOR: (…) (…)
GREFIER: (…)(…)

Pe rol judecarea cererii de emitere a ordonantei de plata formulata de creditoarea SC D. P. T. SA impotriva debitorului Asociatia de Proprietari str. Z.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la prima strigare, se constata lipsa partilor.
In temeiul dispozitiilor art. 104 alin. 3 din Regulamentul de Ordine Interioara a instante1or judecatoresti, fata de lipsa partilor, instanta lasa cauza la a doua strigare.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la a doua strigare, se constata lipsa partilor. Procedura de citare legal indeplinita.
Creditorul a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care,
In temeiul art. 167 alin. l C.pr.civ. incuviinteaza pentru creditoare dovada eu inscrisurile aflate la dosar, considerand ca acestea sunt legale, pertinente, concludente si utile pentru solutionarea cauzei.
Instanta, in temeiul art. 150 C.pr.civ., constata inchisa faza probatorie si retine cauza spre solutionare.

INSTANŢA

Deliberand asupra cauzei civile de fata avand ca obiect emiterea unei ordonante de plata in temeiul O.U.G. nr. 119/2007, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de 27.10.2011 pe rolul acestei instante, sub nr. de mai sus, creditoarea SC D. P. T. SA a solicitat in contradictoriu cu debitoarea Asociatia de Proprietari str. Z., emiterea unei ordonante de plata care sa contina sum a si termenul de plata pentru creanta certa, lichida si exigibila in cuantum de 3.447,50 lei reprezentand contravaloarea serviciilor de salubritate prestate si neachitate, si suma de 304 lei reprezentand dobanda legala calculata de la data exigibilitatii creantei si pana la 10.10.2011 si cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, creditoarea a aratat, in esenta, in calitate de prestatator a emis mai multe facturi pentru serviciile de salubritate efectuate pentru debitoare, insa aceasta nu a achitat debitul restant de 3.447,50 lei, desi pe fiecare factura era mentionat ca neachitarea in temen de 60 de zile de la emitere va duce la suspendarea cxecutarii contractului cu un preaviz de 5 zile. A sustinut ca nu a suspendat prestarea serviciilor de salubritate desi au fost intarzieri de mai mult de 360 de zile, deoarece Primaria Turda a stabilit in sarcina lor sa continue activitatea de ridicare a resturilor menajere pentru a nu fi afectata sanatatea cetatenilor.
In privinta dobanzii legale a aratat ca aceasta a fost calculata conf. art. 43 din C.Com. avand in vedere ca pe facturi era scris ca neplata in termen de 30 de zile de la emitere atage penalitati de intarziere pentru fiecare zi de intarziere conf. prev. legale.
A sustinut ca creanta sa este una certa, lichida, exigibi1a, rezultand din facturile emise si acceptate la plata de catre debitoare prin semnatura, precum si prin recunoasterea de datorie pe care a facut-o administratorul debitoarei in urma verificarii desfasurate de Primaria Turda.
In drept s-au invocat dispozitiile din O.U.G. nr. 119/2007.
In dovedirea cererii s-au depus urmatoarele inscrisuri: copie facturi fiscale (f. 6-10), nota ca1cul penalitati (f.11-12), recunoasterea datoriei (f.23).
Cererea a fost legal tirnbrata cu taxa de timbru in valoare de 39 lei 8i timbru judiciar de 5 lei.
Debitoarea a depus intampinare prin care a contestat creanta de 3.447,50 si a aratat ca datoria avuta este doar de 3128,46 lei avand in vedere ca in urma raportului de verificare din data de 30.06.2010 debitul datorat creditoarei era de 2760,62 lei la care s-a adunat suma de 367,84 lei pentru ultima luna a anului 2010. Administratorul a sustinut ca asociatia de proprietari nu a putut sa plateasca debitul deoarece are restantieri, si ca a pre1uat gestiunea cu o lipsa de 3306,94 lei provenita de la fosta administratoare. A mai aratat ca in urma somatiei primite de la creditoare s-a intocmit un proces verbal prin care locatarii nu au fost de acord sa plateasca debitul. A solicitat ca datoria sa fie impartita de instanta pe fiecare apartament in parte.
In drept intampinarea nu a fost motivata.
S-au anexat copii de pe proces verbal (f.26), raport de verificare (f.27-31), situatie facturi (f33).
Instanta a incuviintat si administrat proba cu inscrisuri, constand in actele depuse la dosarul cauzei.
Analizand actele si materialul probator existent la dosarul cauzei, instanta retine urmatoarele:
In fapt, din coroborarea inscrisurilor de mai sus rezulta ca creditoarea SC D. P. T. SA i-a prestat servicii de sa1ubritate debitoarei Asociatia de Proprietari str. Z., emitand facturi1e fiscale aflate la dosar (f.6-10) care nu au fost achitate in totalitate.
Chiar daca creditoarea a sustinut ca debitul restant este de 3.447,50 pentru facturile din 30.06.2009-29.01.2010 si factura nr. 41025/31.12.2010, instanta retine ca din facturile de la f. 6-10 a ramas neaehitat un cuantum de 3128,46 lei, avand in vedere ca din raporlul de verificare de la f. 27-¬31 rezulta ca la data de 30.06.2010 debitul catre creditoare era de 2760,62 lei iar la acesta se adauga factura nr. 41025/31.12.2010 de 367,84lei.
Potrivit prevederilor art. 2 din O.U.G. nr. 119/2007, prezenta ordonanta de urgenta se aplica creantelor certe, lichide si exigibile ce reprezinta obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta din contractele comerciale, cu exceptii1e prevazute in alineatul 2 a1 ace1uiasi articol.
Verificand indeplinirea conditiilor de admisibilitate impuse de textul de lege anterior mentionat referitor la creanta invocata de catre creditoare, instanta retine ca, aceasta indeplineste toate conditiile de admisibilitate, fiind vorba de o creanta certa, lichida si exigibila.
Instanta apreciaza ca, in ceea ce priveste debitul principal in cuantum de 3128,46 lei societatea creditoare si-a dovedit pretentiile in conditiile art. 1169-1170 C.Civ. si ale art. 46 C.Com., respectiv a facut dovada certitudinii, lichiditatii si exigibilitatii creantei constatata prin facturile fiscale de la f. 6¬-10, emise in perioada 30.06.2009-29.01.2010 si factura nr. 41025/31.12.2010 care au valoare probatorie conferite de art. 46 C.com., fiind acceptate la plata, prin semnare de catre debitoare.
Sub aspectul caracterului cert al creantei, art. 379 alin. 3 din C.pr.civ. prevede ca “o creanta este certa daca existenta ei rezulta din insasi actu1 de creanta sau si din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acest”. Fata de aceste dispozitii, instanta retine ca, in cauza, creanta creditoarei in valoare totala de 3128,46 lei rezulta cu certitudine din inscrisurile de 1a dosar.
Sub aspectul caracterului lichid al creantei, art. 379 alin. 4 din C.pr.civ. prevede ca “o creanta este lichida atunci cand catirnea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanand de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca pentru aceasta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteala”. In raport cu aceasta prevedere, instanta arata ca, aceasta creanta in valoare totala de 3128,46 lei este determinata in mod expres.
Sub aspectul caracterului exigibil al creantei, instanta arata ca, o creanta devine exigibila prin ajungerea ei la scadenta, astfel incat dupa acest moment, creditorul poate cere imediat executarea. Prin urmare, instant a retine ca, obligatia debitoarei de plata a facturii fiscale reprezentand serviciile prestate de catre creditoare a devenit scadenta la 30 zile de la emiterea fiecarei dintre facturile de la f. 6-10 din dosar, dupa cum este inscris pe ele.
Avand in vedere intregul materialul probator, instanta retine ea aspectele expuse anterior se coroboreaza eu recunoasterea debitului restant de 3128,46 lei, facuta de administratorul debitoarei prin intampinare.
Avand in vedere natura comerciala a raportului contractual al partilor si dispozitiile art. 43 din Codul comercial, conform carora “datoriile comerciale lichide si platibile in bani produc dobanda de drept din ziua cand devin exigibile”, raportat la art. 3 din O. G. nr. 9/2000, instanta va obliga debitoarea la plata dobanzi comerciale legale aferente debitului principal de 3128,46 lei, de la data scadentei fiecarui sold care compune debitul principal si pana la data de 10.10.2011. Instanta acorda dobanda numai pana la data de 10.10.2011 pentru a respecta principiul disponibilitatii, avand in vedere ca aceasta este data pana la care a solicitat creditorul dobanda in cererea de chemare in judecata, unde nu a cerut acordarea dobanzii pana la data platii efective.
In privinta solicitarii administratorului debitoarei de a imparti debitul pe fiecare apartament, instanta retine ca modul de recuperare al debitului de la locatari se stabileste de catre Adunarea Generala a proprietarilor conform prevederilor legale.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 2, art. 10 alin. 1 din OUG nr. 119/2007, art. 969 si art. 43 Cod comercial, instanta va admite in parte cererea si va soma debitoarea sa plateasca creditoarei suma de 3128,46 lei lei reprezentand ccntravaloare facturi fiscale, ramase neachitate, precum si dobanda comerciala legal a aferente debitului principal de 3128,46 lei, de la data scadentei fiecarui sold care compune debitul principal si pana la data de 10.10.2011.
Potrivit dispozitiilor art. 274 din Codul de procedura civila, partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata. Avand in vedere, acest temei juridic, precum si imprejurarea ca, creditoarea pentru a promova prezenta cerere a achitat taxa judiciara de timbru in valoare de 39 lei si timbru judiciar in valoare de 5 lei, instanta va obliga debitoarea sa plateasca creditoarei suma de 44 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, chiar daca a recunoscut pretentiile creditoarei, pentru ca era in intarziere. Desi creditoarea a solicitat si plata onorariului avocatial, nu a depus la dosar dovada achitatii acestuia, motiv pentru care instanta nu il poate acorda.
In temeiul art. 10 alin. 3 din O. U. G. nr. 119/2007, instanta va fixa pentru executarea obligatiilor cuprinse in dispozitiv, termenul de 10 zile de la comunicarea prezentei ordonante.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite in parte cererea de emitere a ordonantei de plata formulata de creditorul SC D. P. T. SA, cu sediul procesual ales la SC TRANSILVANIA RECUPERARI CREANTE SRL in Cluj-Napoca, str. Onisifor Ghibu, nr. 1/7,jud. Cluj in contradictoriu cu debitoarea Asociatia de Proprietari str. Z., cu sediul in T. jud. C.
Someaza debitorul sa plateasca creditoarei suma de 3128,46 lei lei reprezentand contravaloare facturi fiscale, ramase neachitate, precum si dobanda comerciala legala aferenta debitului principal de 3128,46 lei, de la data scadentei fiecarui sold care compune debitul principal si pana la data de 10.10.2011.
Obliga creditoarea sa achite debitoarei suma de 44 lei cu titlu de cheltuieli de judecata.
Fixeaza termen de palta de 10 zile de la comunicarea prezentei ordonante.
Cu drept de cerere in anulare pentrud debitor in termen de 10 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi, ___.____.2011

PRESEDINTE: GREFIER:
(…) (…) (…) (…)