JUDECATORIA CLUJ-NAPOCA

SECTIA CIVILA

OPERATOR DE DATE CU CARACTER PERSONAL 3185

DOSAR XX/211/2015

INCHEIERE CIVILA NR. XX/2015

Sedinta din Camera de Consiliu din data de xx.09.2015

Instanta constituita din:

JUDECATOR: N.F.B.

GREFIER: A.S.

Pe ro se afla solutionarea cererii de investire cu formula executorie formulata de creditoarea S.C. M.R.P.P. S.R.L.  in contradictoriu cu debitorul C.L.

Judecarea s-a dispus in Camera de Consilu, fara citarea partilor, conform art. 641 alin. 2 C.pr.civ.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:

Verficand in temeiul art. 131 alin. 1 C.pr.civ. coroborat cu art. 94 C.pr.civ. si art. 641 alin. 2 C.pr.civ., instanta constata competenta generala, materiala si teritoriala pentru solutionarea prezentei cereri.

Instanta constata cererea legal timbrata cu suma de 20 lei si o retine in pronuntare.

INSTANTA

Deliberand asupra cererii de investire cu formula executorie inregistrata la data de xx.09.2015 pe rolul acestei instante sub nr. de mai sus si formulata de creditoarea S.C. M.R.P.P. S.R.L.  in contradictoriu cu debitorul C.L. in baza inscrisului Contractul de Ipoteca Mobiliara inscris in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare la data de xx.07.2015 incheiat la data de xx.06.2015 intre creditoarea S.C. M.R.P.P. S.R.L. si debitorul C.L., cu domiciliul in ….,  retinand ca inscrisul intruneste toate conditiile de forma cerute de lege pentru a fi titlul executoriu, urmeaza a admite cererea.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite cererea de investire cu formula executoriu formulata de creditoarea S.C. M.R.P.P. S.R.L., cu sediul in Cluj-Napoca, cu sediul procesual ales la TRANSILVANIA Recuperari Creante, str. Onisifor Ghibu nr. 1, ap. 7, jud. Cluj in contradictoriu cu debitorul C.L. cu domiciliul in jud. Brasov, si in consecinta:

Noi, Presedintele Romaniei,

Dam imputernicire si ordonam executorilor judecatoresti sa puna in executare titlul Contractul de Ipoteca Mobiliara inscris in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare la data de xx.07.2015 incheiat la data de xx.06.2015 intre creditoarea S.C. M.R.P.P. S.R.L. si debitorul C.L. cu domiciliul in jud. Brasov, pentru care s-a pronuntat prezenta incheiere de investire cu formula executoriu. Ordonam agentilor fortei publice sa sprijine indeplinirea prompta si efectiva a tuturor actelor de executare silita, iar procurorilor sa staruie pentru ducerea la indeplinire a titlului executoriu, in conditiile legii.

Fara cale de atac.

Pronuntata in sedinta publica, astazi xx.09.2015

JUDECATOR                                               GREFIER

N.F.B.                                                A.S.

JUDECATORIA CAMPENI

Dosar nr. …/203/2014

SENTINTA CIVILA NR. …/2015

Sentinta publica din …..2015

Complet compus din

JUDECATOR: DVC

GREFIER: MCM

Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe contestator contestatoarea P A M, domiciliata in comuna Salciua, sat Sub Piatra nr…, jud. Alba, cu sediul procesual ales la Cabinet avocat A M din Cluj-Napoca, str. O G, nr. …, ap. …, judet Cluj in contradictoriu cu intimata SC B SA cu sediul in Bucuresti, B-dul. D P, nr. .., sector 2 avand ca obiect contestatia la executare.

La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta pentru contestatoare mandatarul acesteia, avocat S A, lipsa fiind partile.

Procedura legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefier dupa care:

Se constata depuse la dosar prin biroul registratura al instantei, inscrisurile solicitate Societatii Profesionale de Executori Judecatoresti Asociati H R N si P I A.

Mandatarul contestatoarei depune la dosar dovada achitarii sumei de 53 lei.

Mandatarul contestatoarei, referitor la exceptiile invocate apreciaza ca se impune unirea acestora cu fondul, urmand a fi dovedite prin probe comune fondului.

Instanta uneste exceptiile cu fondul apreciind ca se impune a fi dovedite prin probe comune fondului.

Mandatarul contestatoarei arata ca nu mai exista alte solicitari in probatiune, motiv pentru care instanta in deliberare constata faza cercetarii procesului, ca fiind incheiata, acordand cuvantul pentru dezbaterea in fond a cauzei.

Mandatarul contestatoarei in ceea ce priveste exceptia tardivitatii introducerii actiunii, solicita respingerea acesteia, apreciind ca actiunea a fost inregistrata in termenele prevazute de lege. In ceea ce priveste exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Biroului Executorului Judecatoresc, arata ca lasa la aprecierea instantei. Cat priveste fondul cauzei solicita admiterea contestatiei asa cum a fost formulata, in sensul de a dispune desfiintarea titlului executoriu, anularea executarii silite si a tuturor actelor de executare efectuate in dosar executional nr. …/A/2014, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata. Solicita instantei sa aiba in vedere faptul ca intre parti a fost incheiat un contract de credit pentru emiterea cardului, in lei, iar in termen de peste cinci ani intimata a solicitat executarea silita a contractului de credit si in consecinta a contestatoarei, motiv pentru care invoca dispozitiile art. 6 din Decretul 167/10.04.1958, privitor la prescriptia extinctiva, apreciind ca a fost indeplinit termenul de prescriptie de 3 ani prevazut de lege. De asemenea apreciaza aceasta creanta ca fiind certa, lichida si exigibila.

Fata de aceste considerente, instanta declara inchisa faza dezbaterilor in fond a cauzei, urmand sa dispuna pe baza inscrisurilor existente, care constituie probe la dosar.

INSTANTA

Sub dosar nr. …./203/2014, s-a inregistrat contestatia la executare formulata de debitoarea P A M, in contradictoriu cu creditoarea SC B SA, solicitand ca prin hotararea judecatoreasca:

-  In principal, constatarea ca prescris a dreptului de a cere executarea silita in baza Contractului de credit nr………/21.07.2008, in temeiul art. 706 al. 1 C. pr. Civ. si pe cale de consecinta, desfiintarea titlului executoriu, anularea executarii silite si a tuturor actelor de executare efectuate in dosar executional nr. …/A/2014, in temeiul art. 703 C. pr. Civ;

-  In subsidiar, admiterea contestatiei la executare, anularea titlului executoriu si a tuturor actelor de executare efectuate in cadrul dosarului executional nr. …/A/2014 pentru indepelinirea conditiilor prevazute de art. 662 C. pr. Civ;

-  Sa fie obligata creditoarea SC B SA la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu.

In motivare arata ca, solicita instantei sa constate ca fiind prescris dreptul creditoarei SC B SA de a solicita executarea silita in baza Contractului de credit nr. …… din data de 21.07.2008 si pe cale de consecinta sa dispuna desfiintarea titlului executoriu, anularea executarii silite si a tuturor actelor de executare din dosar executional nr. …./A/2014, in temeiul art. 703 C. pr. Civ.

La data de 21.07.2008, intre contestatoare si SC B SA a fost incheiat Contractul de credit nr. ……. pentru emiterea cardului in lei A E G . Limita de credit a fost de 1.000,00 lei.

La data de 19.06.2014, SC B SA a solicitat executarea silita a contractului de credit, respectiv intr-o perioada mai indelungata de 5 ani de la incheierea actului.

Potrivit art. 6 din Decretul 167/10.04.1958 privitor la prescriptia extinctiva prevede ca “Dreptul de a cere executarea silita in temeiul oricarui titlu executor se prescrie prin implinirea unui termen de 3 ani”. Aceasta prevedere a fost preluata si de Noul Cod de procedura civila, art. 705 al. 1, potrivit caruia: “Dreptul de a obtine executarea silita se prescrie in termen de 3 ani.”

Avand in vedere ca in aceasta perioada de timp, creditoarea nu a intrepins niciun demers care sa duca la intreruperea cursului prescriptiei, solicita instantei sa constate ca dreptul creditoarei de a cere executarea silita este prescris.

In conformitate cu prevederile art. 706 al. 2 C. pr. Civ. “Prescriptia stinge dreptul de a obtine executarea silita si orice titlu executoriu isi pierde puterea executorie”.

In concluzie, odata cu implinirea termenului de prescriptie, titlul executoriu si-a pierdut puterea executorie, iar creditoarea si-a pierdut dreptul de a cere executarea silita a contestatoarei in baza contractului de credit …… din data de 17.07.2008.

Avand in vedere ca potrivit art. 631 al. 1 C. pr. Civ. executarea silita se poate face numai in temeiul unui titlu executoriu si ca in dosarul executional nr. …/A/2014 executarea silita a inceput in baza unui titlu care nu avea putere executorie, solicita sa se constate ca titlul executoriu a fost desfiintat si ca potrivit art. 642 C. pr. Civ. “Daca s-a desfiintat titlu executoriu, toate actele de executare in baza acestuia sunt desfiintate de drept”.

De asemenea, potrivit art. 703 C. pr. Civ. “Nerespectarea dispoziţiilor privitoare la executarea silită însăşi sau la efectuarea oricărui act de executare atrage nulitatea actului nelegal, precum şi a actelor de executare subsecvente”.

In baza celor expuse mai sus, solicita sa se constate ca fiind prescris dreptul creditoarei de a obtine executarea silita impotriva contestatoarei si sa desfiinteze toate actele efectuate in baza titlului executoriu prescris.

In subsidiar, solicita anularea titlului executoriu si a tuturor actelor de executare efectuate in cadrul dosarului executional nr. …../A/2014 pentru neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 662 C. pr. Civ. si pentru ca titlul executoriu contine clauze abuzive.

Potrivit documentelor comunicate de executorul judecatoresc, respectiv: somatie, instiintare privind masura popririi, incheierea nr. 2 pentru stabilirea cheltuielilor de executare silita si incheierea civila nr. …./14.07.2014, executarea silita a fost efectuata in baza titlului executoriu reprezentat prin Contractul de credit nr. …., insa precizeaza expres instantei ca nu a semnat niciodata un astfel de contract cu SC B SA.

Contractul de credit semnat la data de 21.07.2008 are nr. ….. si nu …….. In sprijinul afirmatiei sale, solicita instantei sa puna in vedere creditoarei sa depuna contractul de credit in oridinal.

De asemenea, aduce in atentia instantei faptul ca Executorul Judecatoresc a semnat pentru conformitate cu originalul copia contractului de credit care ne-a fost transmisa odata cu documentele amintite mai sus.

Contractul de credit nu indeplineste criteriile prevazute de art. 662 C. pr. Civ. pentru a putea fi pus in executare silita. Potrivit art 662 “Executarea silita nu se poate face decat daca creanta este certa, lichida si exigibila.”

Creanta este certa cand existenta ei neindoielnica rezulta din insusi titlul executoriu.

Creanta nu este certa deoarece existenta ei neindoielnica nu rezulta din titlul executoriu Contractul de credit ……../21.07.2008.

Contractul de credit a fost incheiat pentru suma de 1.000,00 lei, insa executarea silita a fost inceputa pentru o suma de cel putin 10 ori mai mare, fara ca in contractul de credit sa fie stipulata o astfel de suma, fata ca incheierea de incuviintare sa cuprinda modalitatea prin care s-a ajuns la aceasta suma, care este debit neachitat, care a fost scadenta acestuia, care sunt sumele care reprezinta dobanda sau alte comisioane.

Asadar, creanta in virtutea careia s-a inceput executarea silita, nu este certa.

Creanta este lichida atunci cand obiectul ei este determinat sau cand titlul executoriu contine elementele care permit stabilirea lui.

Creanta nu este lichida deoarece obiectul ei nu este determinat prin titlul executoriu si nici nu exista elemente care permit stabilirea lui.

Arata ca contractul de credit a fost incheiat pentru suma de 1.000,00 lei, din care au fost achitate niste sume de bani, iar executarea silita a fost inceputa pentru suma de 11.474,01. Aceasta suma a sost stabilita in mod discretionar de creditoare deoarece titlul executoriu nu este insotit de nicio anexa cu privire la detalierea modalitatii de stabilire a dobanzilor sau a comisioanelor.

Asadar, creanta nu este lichida.

Creanta este exigibila daca obligatia debitorului este ajunsa la scadenta sau aceasta este decazut din beneficiul termenului de plata. Considera ca acest contract contine clauze abuzive conf. Legii 193/2000 si OUG 50/2010.

Invoca dispozitiile art. 3.11 “Banca are dreptul se retina cu propritate, din conturile de cord, contravaloarea comisioanelor, taxele bancare, dobanzilor si a oricaror sume datorate, fara o avertizare prealabila, pana la acoperirea debitelor respective” art. 3.12 “Banca poate percepe urmatoarele tipuri de comisioane”(…)- nu sunt specificate sumele pentru fiecare tip de comision, acestea fiind stabilite unilateral si discretional de creditare, art. 3.14 “Dabanda la credit se calculeaza in functie de soldul zilnic defalcat pe componente si nivelul ratei zilnice a dobanzilor aferente perioadei de calcul. (..)” – nu este specificata rata dabanzii.

Cap. 4 art.5.1. Banca are urmatoarele drepturi

c) “sa modifice dobanda, cat si orice alte taxe, comisioane, costuri mentionate in Contract sau sa introduca noi taxe, comisioane, costuri in functie de evolutia pietei de financiare si de politica de preturi a bancii. Anuntarea acestor modificari si intrarea a noilor valori se va efectua prin afisare in Unitatile Bancii si prin extrasul de cont sau alta modalitate de informare individuala aleasa de Banca, Clientul acceptand prin prezenta orice astfel de modalitate de informare.”

Potrivit art. 703 C. pr. Civ. “Nerespectarea dispozitiilor privitoare la executarea silita insasi sau la efectuarea oricarui act de executare atrage nulitatea actului nelegal precum si a actelor de executare subsecvente, dispozitiile art. 174 si urmatoarele fiind aplicabile in mod corespunzator.”

Dat fiind faptul ca nu a fost respectata obligatia instituita de legiuitor, in sarcina creditorului, obligatia esentiala inainte de demararea procedurilor de executare silita, considera ca au fost incalcate dispozitiile privitoaree la executarea silita, motiv pentru care solicita sa anuleze insasi executarea silita precum si toate actele de executare.

Obligarea creditoarei SC B SA la plata cheltuielilor de judecata ocazionate cu prezentul litigiu.

In temeiul art. 411 alin 1 pct 2 solicita judecata si in eventuala lipsa de la dezbateri.

A solicitat sa i se puna in vedere Societatii Civile Profesionale de Executori Judecatoresti Asociatia HRN si PIA, sa depuna in fotocopie intreg dosarul executional si sa i se puna in vedere creditoarei sa depuna intreg Contractul de credit in original si toate extrasele de cont.

Intimata – creditoarea SC B SA a depus intampinare prin care a solicitat respingerea ca neintemeiata a contestatiei. A invocat exceptia tardivitatii introducerii actiunii, avan in vedere faptul ca, contestatorul a formulat contestatia impotriva titlului executoriu insusi.

Pe cale de consecinta, avand in vedere termenul pentru promovarea contestatiei la executare de 15 zile, prev. de disp. Art. 401 C. pr. Civ., a solicitat sa se admita exceptia invocata si sa se respinga contestatia ca tardiv introdusa, cu privire la toate actele de procedura necontestate in termenul invocat anterior. Prin prezenta cerere se contesta executarea silita insasi, situatie in care termenul se socoteste de la data cand debitorul a primit somatia.

Avand in vedere acestea, considera ca instanta de judecata trebuie sa solutioneze prezenta contestatiei exlusiv cu privire la actele contestate in termen, iar cu privire la celelalte solicitari, sa se constate ca acestea sunt introduse peste termenul legal.

A invocat si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a BEJ. Opineaza ca in cadrul contestatiei la executare, calitate procesuala au partile implicate in raportul executional: creditorul si debitorul, nu si organul de executare silita, cu atat mai mult forma juridica in care isi desfasoara activitatea (biroul).

Potrivit art. 41 si 45 din Statutul Executorilor Judecatoresti, Biroul nu este persoana juridica, iar patrimoniul biroului executorului judecatoresc are regimul juridic al bunurilor afectate exercitarii profesiei executorului judecatoresc.

Asadar, potrivit disp. Art. 2 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, executorul judecatoresc este investit sa indeplineasca un serviciu de interes public, iar potrivit disp. Art. 7 alin.1 lit.a din aceeasi lege executorul judecatoresc are atributia de a pune in executare dispozitiile cu caracter civil din titlurile executorii.

De asemenea, disp. Art. 57 si 58 din Legea nr. 188/2000 prevad ca actele executorilor judecatoresti sunt supuse, in conditiile legii, controlului instantelor judecatoresti competente, cei interesati sau vatamati prin actele de executare putand formula contestatii la executare, in conditiile prevazute de C. pr. Civ.

In acest context, avand in vedere ca rolul executorului judecatoresc este acela de a indeplini un serviciu de interes public, acesta nu poate fi parte intr-o actiune in fata instantei judecatoresti cu privire la actele de executare indeplinite in exercitarea atributiilor de serviciu, calitate procesuala activa si pasiva in cadrul unei contestatii la executare avand doar partile interesate sau vatamate prin actul de executare intocmit in cadrul unui dosar de executare.

Fata de sustinerile contestatorului cu privire la cuantumul datoriei ce o reclama in baza titlului executoriu face urmatoarele precizari:

In data de 04/05/2010, banca a procedat la declansarea exigibila anticipata a creditului. La aceasta data s-a declansat procedura de executare silita impotriva debitoarei I A M prin executorul bancar D (fosta M) F I.

Sumele restante inregistrate de catre imprumutat, calculate de la data incheierii contractului de emitere a cardului de credit, 21/07/2008 si pana la data de 04/05/2010 sunt prezente intr-un tabel anexa.

In conditiile impuse de adoptarea Legii 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor financiar nebancare, acestea sunt nevoite sa continue procedura de executare silita in dosarele aflate in derulare prin relocarea acestora birourilor de executori judecatoresti. Precizeaza faptul ca executarea silita continua, acest incident procedural nefiind cauza de suspendare sau de incetare a executarilor silite aflate in curs.

In consecinta, incepand cu 19 martie 2012, conturile executorilor bancari in care debitorii, angajatorii sau bancile efectuau transferuri, in urma actiunilor de executare silita, au fost inchise, sau blocate atat la creditare cat si la debitare, iar sumele transferate de catre tertii popriti dupa aceasta data, au fost returnate platitorului. Dosarul de executare al debitoarei a fost alocat in data de 24/06/2014 la biroul executorilor judecatoresti P I A pentru a continua procedurile de executare silita.

La suma totala in valoare de 11.837,54 RON se adauga dobanzi si comisioane conform clauzelor contractuale. Totodata la aceasta suma se vor adauga cheltuieli de executare avansate de Creditoare in valoare de 271,00 RON si de asemenea, alte cheltuieli ocazionate in procesul de executare silita efectuate de catre Biroul Executorului Judecatoresc P I A.

Mentioneaza ca formula de calcul a sumei minime de plata conform contractului de emitere a cardului, – respectiv art. 2 “definirea termenilor utilizati” – este urmatoarea:

Suma minima de plata = Datoria instituita la finele perioadei de calcul care trebuie achitata de imprumutat, cel mai tarziu la scadenta si care este comunicata imprumutatului prin extrasul de cont. Ea este formata din:

a) 2,5% din soldul lunar care include operatiunile cu cardul realizate in perioada de calcul, taxele, comisioanele si dobanzilor aferente;

b) Creditul restant daca este cazul;

c) Depasirea de limita, daca este cazul;

«Credit restant» = suma minima de plata sau parte a acesteia neachitata la scadenta.

Precizeaza faptul ca pentru acest tip de produs, conform art. 3 “Conditii generale de utilizare a cardurilor A E G ”, punctul 3.12 din contractul de emitere a cardului de credit nr. ………./21.07.2008 s-au aplicat urmatoarele tipuri de comisioane:

-          Comision retragere numerar;

-          Comision de administrare anuale card in valoare de 40 ron iar incepand din data de 08/08/2010 acesta este in valoare de 35 ron;

-          Comision de plata intarziere in valoare de 35,00 ron, acestea se percepe in urmatoarele situatii:

-          Sumele  achitate nu respecta termenul scadent (sunt in afara perioadei de plata)

-          Nu se efectueaza nicio depunere in intervalul de plata lunar mentionat in extras.

Comisionul de depasire a limitei de credit reprezinta 5% din suma care depaseste limita de credit.

Precizeaza ca formula de calcul a dobanzii conform contractului de emitere a cardului – respctiv art. 3, punctul 3.14 – este urmatoarea: «Dobanda la credit se calculeaza in functie de soldul zilnic, defalcat pe componente (plati, retrageri de numerar, taxe si comisioane) si nivelul ratei zilnice a dobanzii aferente perioadei de calcul. Dobanda se calculeaza zilnic, conform urmatoarei formule: Suma produselor din cuantumul fiecarei componente a soldului zilnic si rata zilnica a dobanzii valabila in ziua respectiva. Rata zilnica a dobanzii este calculata ca raport intre rata anuala si 360 zile». Mentioneaza faptul ca taxele si comisioanele percepute produselor de creditare sunt afisate in fiecare unitare B, cat si pe pagina web www.B.ro; de asemenea pentru cardurile A E G au existat intotdeauna in sucursale brosuri care le erau inmanate clientilor pentru a face mai usoara utilizarea unui card de credit. Aceste brosuri contin toate taxele si comisioanele percepute de banca.

Avand in vedere aceste astepecte, toate costurile si conditiile contractuale au fost aduse la cunostinta clientei inca de la momentul incheierii contractului de credit, iar aceasta a avut posibilitatea reala de a lua la cunostinta despre existenta clauzelor contractuale pe care acum le califica drept abuzive.

In acest sens, anterior semnarii sontractului de credit debitoarea I A M, a putut consulta clauzele acestuia, a avut posibilitatea de a analiza si studia cu atentie fiecare dintre clauze, pentru a aprecia daca acestea corespund sau nu intereselor sale, sau, dimpotriva, incalca aceste interese. De asemenea, reclamantul a beneficiat de consultanta cu privire la aspectele neclare din contract anterior semnarii acestuia, astfel incat sa isi poata exprima un consimtamant in deplina cunostinta de cauza. Aceasta este practica bancara obisnuita si a fost respectata si de catre B la incheierea fiecarui contract de credit, indiferent de tipul acestuia si indiferent de consumator.

In situatia in care debitoarea I AM, ar fi ajuns la concluzia ca unele dintre clauzele criticate nu corespund intereselor sau drepturilor acesteia, ar fi putut opta pentru a nu incheia contractul de credit, realizandu-si obiectivele si necesitatile de creditare fie prin intermediul altor produse de acelasi gen pe care le oferea B la acel moment, fie de la institutii bancare care ar fi putut, din perspectiva domniei sale sa vina mai mult in intampinarea nevoilor.

Astfel, debitoarea I AM a avut posibilitatea reala, concreta, de a lua cunostiinta despre fiecare dintre clauzele si costurile cu privire la care ar fi avut nelamuriri sau dubii. Prin a avea posibilitatea reala de a cunoaste conditiile contractuale la momentul incheiereii contractului, trebuie sa se inteleaga faptul ca acest client a avut la dispozitie elemente necesare pentru a cunoaste costurile si conditiile contractuale, indiferent daca, in concret, a valorificat sau nu aceste conditii.

Precizarea ca niciuna dintre clauzele contractuale nu obliga pe consumator la suportarea unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului.

Mentionam ca prin semnarea contractului de credit pentru emiterea cardului in lei A E G imprumutatul confirma ca: “Am fost pe deplin informat cu privire la nevelul taxelor, comisioanelor, dobanzilor si cu modalitatea de comunicare a eventualelor modificari ale acestora, prin afisare la sediile bancii precum si asupra clauzelor contractuale si le accept.”

Arata ca dupa semnarea contractului debitoarea I AM se putea razgandi si refuza acest produs de creditare, fiind necesar sa completeze in acest sens un formular de inchidere a contului. Desi ii erau cunoscute toate aceste aspecte, debitoarea I AM a intrat in posesia cardului de credit si a utilizat intreaga limita de credit pentru retrageri de numerar si tranzactii la comercianti.

Astfel, soldul debitor al cardului A E G nr. …………../21.07.2008 s-a majorat prin inregistrarea comisioanelor de retragere, a dobanzilor aplicate limitei de credit utilizate, a comisioanelor de plata intarziata si a comisioanelor de depasire limita de credit.

Mai mult, la adresa de corespondenta a debitoarei I A M, B a expediat lunar extrase de cont care contin toate tranzactiile, taxele percepute pe contul aferent cardului de credit si numerele de telefon de contact al serviciului Relatii Clienti, de unde acesata ar fi putut solicita oricand informatii suplimentare.

Referitor la termenul de prescriptie invocat de contestator, invedereaza ca in opinia lor acesta trebuia calculat de la momentul declararii anticipate a creditului, si nu de la momentul presupus de contestator, deoarece datoria devenit scadenta in acel moment si nu asa cum sugereaza contestatorul.

Exigibilitatea anticipata a creditului este declarata in situatia in care exista intarzieri mai mari de 90 de zile la plata obligatiilor asumate prin semnarea contractului, in conformitate cu dispozitiile art. 8.3. din contractul de credit.

Solicita sa se aiba in vedere ca declararea exigibilitatii anticipate a creditului se face dupa 90 de zile de intarziere, dar dispozitiile sus aratate nu impun o perioada maximala a acestei actiuni, tocmai pentru a proteja interesul debitorului nostru, acesta variind de la o persoana la alta, in functie de nevoile si situatiile financiare a fiecaruia. Banca declara exigibilitatea anticipata a creditului, abia in momentul cand observa ca nu mai exista nici o posibilitate reala de recuperare a datoriei in mod amiabil, cand au fost epuizate toate optiunile posibile in situatia data.

Cu privire la titlul executoriu, invedereaza ca art. 12.3. teza I din contractul de credit de consum este consemnat; “In temeiul legii bancare prezentul contract de credit precum si contractul de garantie reala sa/si persoanele constituite in scopul garantarii creditului sunt titluri executorii”; in art. 120 din OUG 99/2006 prevede: “Contractele de credit, inclusiv contractele de garantie reala sau personala, incheiate de o institutie de credit constituie titluri executorii”, iar art. 374¹ din C. pr. Civ. prevede: inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investire cu formula executorie. Corelativ, art. 376 C. pr. Civ., stabileste caracterul de exceptie al investirii cu formula executorie, numai pentru cazurile anume prevazute de lege, fiind astfel aplicate gresit si dispozitiile art. 376 din C. pr. Civ.. Mentionam de la dispozitiile art 120 din OUG 99/2006, partile nu pot deroga si nici nu pot tranzactiona, intrucat conferirea calitatii de titlu executoriu, unui inscris, este un atribut al puterii legiuitoare. Astfel, textul consemnat in teza II a art. 12.3. din Contractul de credit de consum, nu poate produce efectele juridice urmarite de parti.

Referitor la lipsa de certitudine a creantei, ce a fost invederata de contestator, intelege sa invoce, dispozitiile art 373¹ C. pr. Civ., coroborate cu prevederile art. 371² C. pr. Civ. din care reiese fara echivoc ca creanta ce rezulta dintr-un titlu executoriu, contract de credit, indeplineste caracterul cert rezultand din titlul executoriu, atata timp cat instanta de executare a incuviintat executarea silita, si mai mult, chiar daca pentru aflarea acesteia sunt necesare calcule matematice, acestea pot fi aduse la indeplinire de organul de executare. Conform art. 379¹ alineat 4 – “creanta este lichida atunci cand catimea ei este determinata prin insusi actul de creanta sau cand este determinabila cu ajutorul actului de creanta sau si a altor acte neautentice, fie emanate de la debitor, fie recunoscute de dansul, fie opozabile lui in baza unei dispozitii legale sau a stipulatiilor continute in actul de creanta, chiar daca prin acesta determinare ar fi nevoie de o deosebita socoteala”, caracterul lichid rezida din acelasi titlu executoriu, atata timp cat obiectul este determinat continand elemente ce-l pot stabili si cel exigibil atata timp cat s-a declarat exigibilitatea anticipata, in conditiile prestabilite in acest titlu executoriu, ce este constituit de acelasi contract de credit. Conform art. 628 alineat 2 C. pr. Civ., in cazul in care prin titlu executoriu au fost acordate dobanzi, penalitati sau alte sume, fara sa fi fost stabilit cuntumul acestora, ele vor fi calculate de executorul judecatoresc, potrivit legii.

Privitor la clauzele pe care contestatorul le considera a fi abuzive, invedereaza ca, atata vreme cat acesta  a formulat cerere de acordare credit, a deschis cont la banca pentru derularea creditului si a si platit cateva rate conform graficului de rambursare, acest contract este semnat de contestator pe fiecare pagina, deci de aici se poate concluziona ca acesta a citit contractul inainte de semnare si vazand ca produsul corespunde dorintelor si nevoilor sale, in cunostinta de cauza l-a semnat. In ceea ce priveste argumentul contestatoarei invocat in cererea introductiva legat de lipsa notificarii, ce considera debitoarea ca ar fi trebuit sa fie intocmita si transmisa de catre ei, odata cu declararea scadenta a creditului, solicita sa aiba in vedere dispozitiile art. 8.3., conform carora banca nu are aceta obligativitate.

Pentru toate considerentele expuse mai sus, solicita sa se constate ca motivele invocate de contestatori sunt netemeinice, si prin urmare, solicita sa se respinga contestatia la executare ca neintemeiata.

In drept; art. 115 si urm. C. pr. Civ.

Debitoarea P A M a depus raspuns la intampinarea formulata de intimata SC B SA, prin care invedereaza ca isi mentine cererea privind contestatia la executare si arata urmatoarele

Cu privire la exceptia tardivitatii introducerii actiunii;

Termenul de 15 zile prevazut de art. 714 C. pr. Civ. (art. 401 vechiul Cod pr. civ.) a fost respectat intocmai, cererea privind contestatia la executare fiind inregistrata in mai putin de 15 zile de la data comunicarii actelor emise de SCPEJ H R N si P I A. acest aspect reiese din actele depuse la dosarul cauzei, astfel incat nu considera oportun dezvoltarea acestui aspect.

In consecinta, solicita respingerea exceptiei invocate de intimata.

Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a BEJ:

Arata ca prin adresa nr. …/18.11.2014, solicita pronuntarea unei hotarari impotriva intimatei SC B SA iar pentru opozabilitate a solicitat citarea SCPEJ H R N si P I A in calitate de entitate prin intermediul careia s-a desfasurat executarea silita.

Arata ca, nu a formulat o cerere impotriva BEJ, cum sustine intimata, astfel incat solicita respingerea exceptiei calitatii procesuale pasive a SCPEJ H R N si P I A in calitate de entitate prin intermediul careia s-a desfasurat executarea silita.

Arata ca nu a formulat o cerere impotriva BEJ, cum sustine intimata, astfel incat solicita respingerea exceptiei calitatii procesuale pasive a SCPEJ H R N si P I – cu privire la nelegalitatea executarii silite: SC B SA sustine ca la data de 04.05.2010 banca a procedat la declansarea exigibilitatii anticipate a creditului si ca la aceeasi data s-a declansat procedura de executare silita impotriva contestatoarei. Cu toate acestea, intimata nu dovedeste in niciun fel aceste aspecte. Aceste sustineri nu pot fi primite deoarece nu se probeaza faptul ca executarea silita a fost efectiv demarata de banca.

Mai mult de atat, la data de 16.08.2013, contestatoarea a primit instiintarea de plata nr. 3858138 provenita de SC CE SRL care actiona in calitate de imputernicit al SC B SA (conform instiintarii) – Anexata. Prin aceasta adresa mi s-a indicat faptul ca neachitarea sumei indicate va avea drept consecinta transmiterea dosarului catre executorul judecatoresc pentru inceperea executarii silite.

Asadar, chiar intimata recunoaste faptul ca nu s-a demarat la data de 16.08.2013 procedura de executare silita impotriva contestatoarei. Este evident ca alegatiile intimatei cu privire la declansarea executarii silite la data de 04.05.2010 sunt false si menite sa induca in eroare instanta.

Afirmatiile neadevarate continua prin sustinerea ca dosarul de executare al debitoarei a fost alocat in data de 24.06.2014 SCPEJ H R N si P I A. intimata doreste oarecum sa induca ideea ca prezentul dosar executional este o continuare a presupusului dosar executional deschis in 04.05.2010. Desigur, aceste afirmatii sunt fabricate si total neadevarate.

Prin incheierea civila nr. …./14.07.2014 Judecatoria Sibiu a incuviintat executarea silita impotriva contestatoarei. Asadar, instanta de executare a autorizat inceperea executarii silite la data amintita, 14.07.2014, fiind sesizata ca urmare a solicitarii presupusei creditoare. Or, din moment ce B a solicitat la aceasta data incuviintarea executarii silite, este evident ca nu exista si nici nu a existat o alta executare prealabila.

Acest aspect are o importanta deodebita deoarece ipoteza prezentata de contestatoare duce la concluzia ca dreptul de a cere executarea silita in baza contractului de credit nr. ……/21.07.2008 este prescris.

Potrivit art. 6 din Decretul 167/10.04.1958 privitor la prescriptia extinctiva prevede ca “Dreptul de a cere executarea silita in temeiul oricarui titulu executor se prescrie prin implinirea unui termen de 3 ani.” Acesasta prevedere a fost preluata si de Noul Cod de procedura civila, art. 705 al.1 potrivit caruia: “Dreptul de a obtine executarea silita se prescrie in termen de 3 ani”.

Avand in vedere ca in acesta perioada de timp, creditoarea nu a intreprins niciun demers care sa duca la intreruperea cursului prescriptiei, solicitam instantei sa constate ca dreptul creditoarei de a cere executarea silita este prescrisa.

In concluzie, odata cu implinirea termenului de prescriptie, titlul executoriu si-a pierdut puterea executorie, iar creditoarea si-a pierdut dreptul de a cere executarea silita a subsemnatei in baza contractului de credit ……. din data de 17.07.2008. Ne mentinem argumentele invocate cu privire la lipsa caracterului cert, lichid si exigibil al creantei pentru care s-a demarat executarea silita. Atitudinea intimatei este surprinzatoare si jignitoare la adresa consumatorilor. Debitoarea in calitate de consumator este pe o pozitie de inferioritate la momentul semnarii contractului, caracterul abuziv al clauzelor a fost relevat doar ulterior derularii contractului. Era imposibil sa recunosc aceste clauza. Cu siguranta nu ar fi continuat colaborarea cu B in masura in care as fi putut sa prevad caracterul abuziv al clauzelor inserate in contract.

Solicita admiterea contestatiei la executare asa cum a fost ea formulata, cu cheltuieli de judecata.

Din actele de la dosar se retin urmatoarele:

La SCPEJ H R N si P I A s-a depus cererea pentru executare silita formulata de catre creditoarea SC B SA, pentru executarea obligatiilor reprezentate de titlul executoriu “Contract de credit nr. …… din 21.07.2008”. In respectivul dosar executorul judecatoresc a emis incheierea nr. ../07.08.2014. stabilind cheltuieli pentru executarea silita. Anterior prin incheierea nr. …/14.07.2014 pronuntata in dosar nr. …../306/2014 al Judecatoriei Sibiu, a admis cerera de incuviintare a executarii silite, oricare dintre formele prevazute de lege a obligatiei stabilite prin acest titlu executoriu pentru suma de 11.474,01 lei si a fost autorizata creditoarea sa treaca la executarea silita a obligatiei cuprinse in acest titlu executoriu. In dosarul executional au fost intocmite mai multe acte, respectiv s-au emis somatii catre debitoare in vederea achitarii debitului principal si a cheltuielilor de executare silita s-a dispus infiintarea popririi asupra veniturilor debitoarei. Ultimele acte incheiate sunt din data de 07.08.2014, comunicate debitoarei la data de 11.08.2014. se va retine ca cererea de executare silita s-a inregistrat la BEJ la data de 02.07.2014 si s-a invocat contractul de credit nr. …… din 21.07.2008, incheiat de parti, in privinta caruia s-a invocat faptul ca suma datorata nu a fost achitata, astfel ca la data de 05.05.2010 s-a procedat la declararea exigibila anticipata a creditului. Prezenta contestatie a fost formulata la data de 26.08.2014.

Conform art. 711 si 714 C.pr.civ. impotriva executarii silite a incheierilor date de executorul judecatoresc dar si impotriva oricarui act de executare silita se poate formula contestatie de catre cei interesati in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de actul de executare, a primit comunicarea ori instiintarea popririi sau de cand a luat cunostinta de primul act de executare.

Art. 181 alin.1 pct.2 C.pr.civ. mentioneaza ca termenele procedurale calculate pe zile, in afara de cazul in care legea dispune altfel se socotesc astfel incat, nu intra in calcul ziua de la care incepe sa curga termenul, nici ziua cand acesta de implineste.

Actele de procedura depuse inauntrul termenului prevazut de lege prin scrisoare recomandata la oficiul postal sau la Serviciul Curierat rapid se socotesc a fi facute in termen conform art. 183 alin.1 C.pr.civ.

Avand in vedere aceste dispozitii legale instanta constata ca actele de executare silita au fost comunicate debitoarei la data de 11.08.2014 iar contestatia la executare s-a formulat de catre aceasta la data de 26.08.2014, respectiv inauntrul termenului prevazut de lege mentionat in considerentele hotararii iar exceptia tardivitatii introducerii contestatiei se respinge ca neintemeiata.

Pe baza actelor de la dosar instanta constata ca intre parti s-a incheiat acest contract de credit la data de 21.07.2008 iar conform graficului debitoarei avea obligatoa de a restitui ultima rata in data de 05.12.2010. pentru neindeplinirea obligatiilor de catre debitor banca a procedat la declararea exigibila anticipata a creditului. Aceasta exigibilitate anticipata s-a declart in situatia in care s-au constatat intarzieri mai mari de 90 de zile de la plata obligatiilor asumate prin contract, conform art. 8 pct 3 din contract. Raportandu-ne la acest termen minimal instanta retine ca cel putin incepand cu data de 04.02.2010 debitoarea nu si-a mai indeplinit obligariile existand evidentiata pozitia acesteia care sa fie cunoscuta creditoarei.

Conform art. 6 din Decretul 167/1958 se prevede ca dreptul de a cere executarea silita in temeiul oricarui titlu executor se prescrie prin implinirea unui termen de 3 ani. Aceiasi dispozitie se regaseste si la art. 705 C.pr.civ.

Conform art. 7 din acelasi decret prescriptia incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a cere executarea silita.

Daca debitorul este obligat la prestatii succesive, dreptul la actiune cu privire la fiecare din aceste prestatii se stinge intr-o prescriptie distincta.

Articolele 13 si 16 din Decret prevad cazurile si conditiile in care cursul prescriptiei extinctive este suspendat sau intrerupt.

Intrucat creditul a fost declarat exigibil anticipat in data de 04.05.2010, de la aceasta data cu siguranta s-a nascut dreptul la actiune privind executarea silita in favoarea creditoarei, aceasta avand drepturi dar si obligatia de a sesiza organele competente pentru executarea obligatiilor.

Constatandu-se ca potrivit dovezilor de la dosar sesizarea s-a facut dupa expirarea termenului de trei ani de la momentul in care s-a nascut dreptul bancii pentru a solicita executarea silita se va admite exceptia creditoarei si se va anula actele de executare silita intocmite dupa momentul inregistrarii la executorul judecatoresc. Imprejurarea ca dreptul de a cere executarea silita s-a prescris nu conduce si la anularea titlului executoriu, respectiv a contractului de credit, pentru acesta fiind necesar sa se dovedeasca motive distincte de nevalabilitate. Intrucat s-a invocat ca motiv de nulitate a titlului executoriu prescrierea dreptului de a cere executarea silita, pe acest considerent cererea de anulare se respinge ca inadmisibila.

In conditiile date instanta nu va mai analiza solicitarea subsidiara pentru admiterea contestatiei.

Potrivit art. 451 si 453 C.pr.civ. va fi obligata intimata – creditoare SC B SA sa achite in favoarea contestatoarei suma de 1.058 lei cheltuieli de judecata constand din 605 lei taxa judiciara de timbru, 400 lei onorariu pentru avocat si 53 lei cheltuieli administrare probe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge exceptia tardivitatii introducerii contestatiei invocate de catre creditoarea SC B SA.

Admite contestatia la executare silita formulata de catre contestatoarea P A M, domiciliata in com. Salciua, sat Sub Piatra nr…, jud. Alba, cu sediul procesual ales la Cabinet avocat A M din Cluj-Napoca, str. O G, nr. …, ap. …, judet Cluj in contradictoriu cu intimata SC B SA cu sediul in Bucuresti, B-dul. D P, nr. .., sector 2 si in consecinta:

Constata ca fiind prescris dreptul de a cere executarea silita in baza contractului de credit nr. …… din 21.07.2008 si anuleaza actele de executare silita intocmite in dosar de executare nr. …./A/2014 al SPEJA H R N si P I A.

Respinge cererea pentru desfiintarea titlului executoriu, respectiv contractul de credit mentionat mai sus.

Obliga intimata la plata in favoarea contestatoarei a sumei de 1.058 lei, cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel in termenul de 30 de zile de la comunicare cu partile.

Prezenta hotarare se aduce la cunostinta si a executorului judecatoresc.

Pronuntata in sedinta  publica din 10 februarie 2015.

TRIBUNALUL SPECIALIZAT CLUJ

DOSAR nr. …./1285/2015

INCHEIEREA CIVILA nr. …./2015

Sedinta camerei de consiliu din data de ….. 2015

Instanta este constituita din:

JUDECATOR SINDIC: N K

GREFIER: M M

Pe rol examinarea cererii formulate de debitoarea SC N SRL, avand ca obiect deschiderea procedurii insolventei in forma generala, in conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2014.

La apelul nominal facut in cauza se prezinta reprezentanta debitoarei, doamna av. I A, cu delegatie la dosar.

Procedura este legal indeplinita, solutionarea cauzei avand loc fara citarea debitoarei, potrivit prevederilor art. 66 alin. 10 din Legea nr. 85/2014.

Judecatorul sindic, in temeiul art.131 NCPC, verificandu-si din oficiu competenta, retine ca este competent general, teritorial si material sa solutioneze prezenta cauza, conform dispozitiilor art. 41 alin. 1 din Legea nr. 85/2014.

S-a facut referatul cauzei, constatandu-se ca cererea este legal timbrata.

Reprezentanta debitoarei depune la dosar o precizare a cererii de deschidere a procedurii insolventei insotita de acte anexa, aratand ca aceasta precizare a fost transmisa si prin fax si e-mail. De asemenea, depune un set de inscrisuri din care rezulta creantele pe care le datoreaza societatea cu zilele de scadenta si valori si adresa/ instiintarea transmisa ADMINISTRATIEI FINANTELOR PUBLICE C-N, care poarta si numar de inregistrare.

De asemenea, se constata ca la dosar s-au inregistrat, prin serviciul registratura, oferte de servicii din partea C.I.I. B D C, C.I.I. S D, R & P SPRL, CITR FILIALA CLUJ SPRL, S SPRL, pentru preluarea pozitiei de administrator judiciar/ lichidator judiciar in cauza.

Judecatorul sindic constata ca la data de … ..2015 la dosar a fost inregistrata o cerere de interventie din partea intervenientei SC  D  SRL, insotita de acte anexa, prin care s-a solicitat respingerea ca neintemeiata a cererii de deschidere a procedurii insolventei. De asemenea, in ceea ce priveste actele transmise de catre debitoare prin fax, precum si cele transmise prin e-mail, instanta constata ca primul set de acte este incomplet, in sensul ca au fost transmise prin fax 25 pagini din 51 pagini, acestea fiind identice cu primele 25 de pagini depuse in original la acest termen de judecata, iar cele transmise prin e-mail sunt aceleasi cu cele care au fost depuse de reprezentanta debitoarei in aceasta sedinta de judecata, motiv pentru car acestea nu vor mai fi cusute la dosarul cauzei, urmand a fi atasat doar exemplarul original.

Reprezentanta debitoarei apreciaza ca cererea de interventie este admisibila in principiu.

Judecatorul sindic, in temeiul art. 61 si urm. NCPC, respinge ca inadmisibila cererea de interventie apreciind ca interventia intr-o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de debitoare este incompatibila cu aceasta procedura, intrucat, pe de o parte este o procedura necontencioasa, iar pe de alta parte, o interventie in interes propriu nu este admisibila intrucat intervenientul nu ar putea pretinde pentru sine obiectul cererii de chemare in judecata, avand in vedere ca acesta vizeaza deschiderea procedurii insolventei unei debitoare, iar o cerere de interventie accesorie este, de asemenea, inadmisibila intrucat, nu sustine interesele partii din cauza.

Nemaifiind alte exceptii sau cereri, judecatorul sindic acorda cuvantul pe fondul cauzei.

Reprezentanta debitoarei solicita admiterea cererii astfel cum a fost formulata, in speta fiind indeplinite dispozitiile legale, debitoarea aflandu-se in insolventa astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosarul cauzei. Arata ca debitoarea se afla in incapacitate de plata, toate bunurile si conturile societatii fiind blocate de intervenienta SC  D  SRL. De asemenea, arata ca din inscrisurile depuse la dosar rezulta ca debitoarea are creante mai vechi de 60 de zile, chiar peste 200 zile, iar sumele pe care debitoarea le are de recuperat de la terte persoane sunt mult mai mici decat sumele pe care aceasta le datoreaza creditorilor. Totodata, solicita desemnarea in calitate de administrator judiciar a Societatii R & P SPRL.

JUDECATORUL SINDIC,

Deliberand, retine ca, prin cererea inregistrata la data de 26 februarie 2015 sub numarul de mai sus, debitoarea SC  N  SRL a solicitat instantei sa dispuna deschiderea procedurii simplificate a falimentului, apreciind ca se afla in stare de insolventa si ca nu mai poate face fata obligatiilor sale comerciale.

In sustinerea cererii, debitoarea a aratat ca obiectul principal de activitate al societatii este „Extractia pietrisului si nisipului, extractia argilei si caolinului”. Desi initial profitabila, activitatea societatii a fost serios afectata de criza economica mondiala, care a antrenat cresterea preturilor, dar si scaderea puterii de cumparare. Acesta este contextul in care conduita speculativa a principalilor parteneri contractuali ai societatii, dificultatile inregistrate, pe de o parte, in incheierea de noi parteneriate iar, pe de alta parte, in recuperarea propriilor creante, au condus debitoarea intr-o stare patrimoniala ce nu ii permite stingerea creantelor exigibile prin intermediul lichiditatilor banesti disponibile.

S-a aratat ca starea de insolventa a debitoarei este reflectata de informatiile economice cuprinse in situatiile financiare anexate cererii. In acest sens, se impune a evidentia diferenta dintre platile restante pe care debitoarea le inregistreaza fata de institutiile bugetare, furnizorii si salariatii sai si disponibilitatile din casa si din conturile bancare. Astfel, potrivit bilantului incheiat la 31.12.2013, debitoarea a inregistrat debite restante pe termen scurt catre furnizori si buget in cuantum de 76.580.645 lei.

Starea de insolventa a debitoarei este si mai evidenta, avand in vedere disponibilitatile de aproximativ 600.000 lei evidentiate in balanta aferenta lunii ianuarie 2015, fata de valoarea creantelor evidentiate in lista potrivit art. 67 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 85/2014, care se ridica la peste 26.000.000 lei.

Un alt indicator care reflecta situatia financiara dificila il reprezinta cifra de afaceri, o analiza comparativa a bilanturilor contabile atasate cererii aratand o scadere semnificativa a cifrei de afaceri ce a fost determinata de diminuarea considerabila a activitatii debitoarei pe fondul crizei economico-financiare resimtite tot mai acut pe piata.

De asemenea, un alt indicator relevant pentru evidentierea starii de insolventa a debitoarei il constituie faptul ca societatea este executata silit de catre un creditor pentru suma de 3.838,603 lei, asa cum rezulta din inscrisurile anexate, conturile bancare ale societatii fiind poprite, astfel incat toata activitatea economica este paralizata de lipsa de disponibilului necesar pentru continuarea activitatii si pentru achitarea datoriilor, inclusiv a datoriilor curente.

Debitoarea a solicitat judecarea cererii sale si in lipsa, precum si desemnarea in calitate de administrator judiciar a Societatii R & P SPRL.

In drept, au fost invocate prevederile art. 65-67 din Legea nr. 85/2014 coroborate cu art. 5, alin. 29, art. 45, alin. 1, lit. d) din acelasi act normativ.

Cererea a fost legal timbrata.

Analizand cererea debitoarei, din perspectiva dispozitiilor art. art. 38 alin.2 si art. 67 din Legea nr. 85/2014, tribunalul retine urmatoarele:

Dispozitiile art. 67 alin.1 din Legea nr.85/2014, reglementeaza documentele care trebuie sa insoteasca cererea debitoarei, iar alineatul 2 al textului, prevede sanctiunea aplicabila pentru nedepunerea actelor prevazute la alin. 1 lit. a-g, k, l si m din Legea nr. 85/2014, respectiv respingerea cererii si decaderea pentru nedepunerea actelor prev. la lit. h), i) si j), precum si exceptiile de la aplicarea sanctiunii respingerii.

Debitoarea a depus urmatoarele documente: bilant prescurtat la data de 31.12.2013, contul de profit si pierdere la 31.12.2013, date informative la 31.12.2013, situatia activelor imobilizate la data de 31.12.2013, balanta de verificare aferenta lunii decembrie 2013, un raport al auditorului financiar, declaratiile prev. de art. 67 alin. 1 lit. f), g), i), j) si l) din Legea nr. 85/2004, copia certificatului de inregistrare, proces-verbal de sechestru pentru bunuri mobile, dovezi de incepere a executarii silite, situatia activelor, datoriilor si capitalurilor la 30.06.2014, contul de profit si pierdere la data de 30.06.2014, date informative la data de 30.06.2014, balanta de verificare aferenta lunii iunie 2014, balanta furnizori ianuarie 2015, balanta furnizori de imobilizari aferenta lunii ianuarie 2015, situatia mijloacelor fixe ianuarie 2015, centralizator intrari-iesiri cantitative ianuarie 2015, fisa analitica a contului 758.03 – ianuarie 2015 si respectiv august-decembrie 2014, sinteza tranzactii trezorerie ianuarie 2015, lista creditori, lista furnizori, balanta de verificare aferenta lunii ianuarie 2015, modalitatile privind reorganizarea activitatii, lista furnizorilor indispensabili.

Debitoarea nu a depus insa contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii, depunerea raportarii contabile la 30.06.2014 si contul de profit si pierdere la aceeasi data nu sunt in masura sa suplineasca aceasta cerinta, fiind astfel incalcate disp. art. 67 lit. e) din Legea nr. 85/2014. Imprejurarea ca situatia financiara anuala, respectiv bilantul contabil aferent anului 2014 poate fi depus intr-un anumit termen de la incheierea anului financiar, termen care inca nu a expirat, nu este de natura sa inlature obligatia debitorului de a depune contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii, situatia putand fi intocmita oricand dupa incheierea anului financiar. De altfel, in acest context, judecatorul sindic subliniaza ca are in vedere faptul ca ultima situatie financiara anuala este cea aferenta anului 2013 care a si fost depusa la dosarul cauzei, insa contul de profit si pierdere pe care debitorul este obligat sa-l depuna, este cel aferent anului anterior depunerii cererii, respectiv anul 2014, insa acest document lipseste.

De asemenea, referitor la obligatia debitoarei de a depune lista numelor si adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora, certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente ori nescadente, necontestate ori contestate, aratandu-se suma, cauza si drepturile de preferinta, judecatorul sindic retine ca si aceasta dispozitie legala a fost incalcata de catre debitoare, intrucat aceasta nu a depus la dosar lista creditorilor-clienti fata de care inregistreaza o datorie in cuantum de 12.714.598,52 lei, relevata in balanta de verificare aferenta lunii ianuarie 2015 in soldul final creditor al contului 419. In acelasi sens, judecatorul sindic retine ca nu a fost depusa lista creditorilor fiscali, datoriile debitoarei fata de creditorii fiscali rezultand din aceeasi balanta de verificare, fiind relevate in conturile din clasa 4 (f. 292-294). Depunerea procesului-verbal de sechestru asigurator pentru bunuri mobile intocmit de DGRFP C-N (f. 44-48) nu este de natura sa suplineasca obligatia de a depune lista tuturor creditorilor.

Judecatorul sindic mai retine ca nu a fost depusa nici lista creditorilor salariati, respectiv lista creditorilor corespunzatoare contului 421 din balanta de verificare, creditori fata de care debitoarea inregistreaza o datorie in cuantum de 12.714.598,52 lei. Situatia creditorilor diversi este identica cu cea a salariatilor, in sensul ca, desi in balanta de verificare, in contul corespunzator creditorilor diversi, respectiv 462, este inscrisa o datorie de 16.784.004,75 lei, nu a fost depusa o lista a acestor creditori.

Asadar, depunerea listei creditorilor-furnizori, respectiv balanta parteneri ianuarie 2015 – cont 401 (f. 224-228), precum si a adreselor acestora (f. 239-249) si cea a creditorilor-furnizori de imobilizari, cont 404 (f. 229) si a dovezii intarzierilor inregistrate la plata creditorilor-furnizori si a creditorilor-furnizori de imobilizari (f. 251-290), nu este de natura sa suplineasca cerinta reglementata de disp. art. 67 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 85/2014.

Referitor la cerinta legala corespunzatoare disp. art. 67 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 85/2014, respectiv lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 6 luni anterioare inregistrarii cererii introductive, judecatorul sindic retine ca debitoarea a depus doar lista transferurilor pe ultimele 6 luni, respectiv fisele analitice ale contului 758 (f. 235-237), nu si insa lista tuturor platilor efectuate in ultimele 6 luni anterioare cererii introductive, respectiv fisele conturilor 512 si 531.

De asemenea, din balanta de verificare aferenta lunii ianuarie 2015, judecatorul sindic retine ca debitoarea detine in proprietate terenuri in valoare de 4.447.877,82 lei, asa cum rezulta din soldul final debitor al contului 211.01, imobilizari necorporale in valoare de 3.351,99 lei relevate in soldul final debitor al contului 208, precum si titluri de participare in valoare de 1.582.445 lei inscrise in balanta de verificare in conturile 261.01, 261.02 si 262, insa lista acestor bunuri nu a fost depusa la dosar, fiind astfel incalcate disp. art. 67 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 85/2014.

Aceste omisiuni sunt sanctionate procedural cu respingerea cererii, in conditiile art. 67 din Legea nr. 85/2014, cu exceptia situatiei in care sunt incidente dispozitiile art. 38 alin. 2 lit. c) si d): debitorul face parte din categoriile prevazute la alin. 1 si indeplineste una dintre urmatoarele conditii: 1. nu detine niciun bun in patrimoniul sau; 2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite; 3. administratorul nu poate fi gasit; 4. sediul social/profesional nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului; d) persoane juridice dizolvate voluntar, judiciar sau de drept, anterior formularii cererii introductive, chiar daca lichidatorul judiciar nu a fost numit sau, desi numit, mentiunea privitoare la numirea sa nu a fost inscrisa in registrul comertului, situatii care, insa, nu se verifica in speta, asa cum rezulta din considerentele expuse in cele ce preced.

Pentru toate motivele mai sus expuse, judecatorul sindic va respinge cererea debitoarei SC  N  SRL, avand ca obiect deschiderea procedurii insolventei.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D I S P U N E :

Respinge cererea debitoarei SC  N  SRL, cu sediul in Cluj Napoca, str. .., nr…., jud. Cluj, CUI RO …., J12/…./……, avand ca obiect deschiderea procedurii insolventei.

Cu drept de apel in termen de 7 zile de la comunicare, apel care va fi depus la Tribunalul Specializat Cluj.

Pronuntata in sedinta publica din ….. 2015.

CURTEA DE APEL CLUJ

SECTIA A II-A CIVILA,

DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Dosar nr. …./1285/2014

DECIZIA CIVILA Nr. …./2014

Sedinta publica din data de …. Octombrie 2014

Instanta constituita din:

PRESEDINTE ……..

JUDECATOR …….

GREFIER …….

Pe rol solutionarea apelului declarat de reclamantii L C  si L R C  impotriva sentintei civile nr. …. din data de 09.04.2014 pronuntata de Tribunalul Specializat Cluj, in dosarul nr. …/1285/2014, in contradictoriu cu parata SC ERAR SA, avand ca obiect – pretentii daune din asigurari.

La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta apelantii reclamanti prin avocat A A F , care depune la dosar imputernicire avocatiala si intimata parata prin avocat cu imputernicire avocatiala la fila 17 din dosar.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta care invedereaza instantei urmatoarele:

Procedura de citare este legal indeplinita, in conditiile art. 165 NCPC.

Apelul promovat este legal timbrat, cu taxa judiciara de timbru in valoare de 50 lei, conform dovezii aflata la fila 50 din dosar.

Se constata ca procedura prealabila a fost parcursa, apelantii nu au depus raspuns la intampinarea formulata de intimata, iar partile au solicitat judecarea cauzei in lipsa in temeiul art. 223 si 411 al. 1 pct.2 Noul C.pr.civ.

Curtea, in temeiul art. 96 NCPC, raportat la dispozitiile art. 131 NCPC si art. 21 din Constitutie, constata ca este competenta general, material si teritorial sa judece pricina.

In conditiile art. 237 al. 1 NCPC instanta declara deschisa cercetarea judecatoreasca si fiind pusa in discutie estimarea duratei procesului, raportat la prevederile art. 238 NCPC se estimeaza ca durata de solutionare a prezentei cauze este de aproximativ un termen.

Nemaifiind exceptii de invocat si cereri de formulat, in temeiul art. 244 instanta declara inchisa cercetarea judecatoreasca, iar in conditiile art. 392 NCPC acorda cuvantul in dezbateri judiciare.

Reprezentantul apelantilor solicita admiterea apelului declarat impotriva sentintei civile nr. 1073 din data de 09.04.2014 pronuntata de Tribunalul Specializat Cluj, anularea hotararii atacate cu consecinta admiterii cererii de chemare in judecata si obligarea intimatei la plata sumelor indicate in cererea introductiva si acordarea cheltuielilor de judecata reprezentand taxa judiciara de timbru.

Se releva ca solutia instantei de fond este nelegala si netemeinica intrucat Tribunalul Specializat Cluj, prin hotararea pronuntata, a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii, motivat de faptul ca legiuitorul a avut intentia ca in lumina textelor de lege invocate sa acorde despagubiri, respectiv daune materiale nu si daune morale pentru membrii familiei apartinatori celui vinovat de producerea accidentului.

In motivarea apelului a invocat dispozitiile art. 50 al. 3 din Legea nr. 136/1995, art. 27 pct. 2 din Ordinul nr. 5/2010 si Ordinul CSA nr. 14/2011, cu modificarile ulterioare, apreciind ca aceste texte de lege nu fac distinctie cu privire la daunele materiale si daunele morale. Coroborand cele doua articole de lege, atat timp cat sunt intrunite conditiile raspund3erii civile delictuale, inclusiv persoanele care se aflau in intretinerea defunctului persoana vinovata de producerea accidentului, pot fa pretinda despagubiri de la asigurator. In sprijinul acestei sustineri sta si faptul ca abia in 2012 prin Ordinul CSA nr. 22/2012 care modifica Ordinul nr. 14/2011 modifica continutul art. 27 al. 2, dupa cum urmeaza: „asiguratorul nu acorda despagubiri pentru: (…) prejudiciile produse bunurilor apartinand conducatorului vehiculului raspunzator de producerea prejudiciului, precum si cele produse ca urmare a vatamarii corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicita aceste despagubiri”. Ori in formularea initiala nu exista o atare prevedere si prin urmare, prin interpretarea acestor texte legale apreciaza ca se impune admiterea apelului si respingerea exceptiei inadmisibilitatii.

Reprezentantul intimatei-parate solicita respingerea apelului ca neintemeiat pentru motivele detaliate in cuprinsul intampinarii si pentru apararile prezentate in fata instantei de fond, cu solicitarea de mentinere a hotararii apelate pe care o considera temeinica si legala. Apelantii, prevalandu-se de dispozitiile art. 50 al. 3 din Legea nr. 136/1995, prin care legiuitorul a dorit sa antreneze raspunderea asiguratorului chiar daca persoana prejudiciata este ruda cu persoana vinovata de producerea accidentului, vizeaza in primul rand daunele morale directe, prejudiciul moral ca urmare a suferintei fizice directe a sotului/sotiei/celorlalti membri ai familiei/persoanelor aflate in intretinerea asiguratului. Cu alte cuvinte beneficiaza de despagubiri rudele vinovatului de producerea accidentului care se aflau in vehiculul condus de persoana vinovata.

In speta in numele vinovatului de producerea accidentului descendentii solicita sume de bani, neavand calitate de pasageri ai vehiculului si nesuferind prejudicii morale, directe sau vatamari corporale proprii.

Aceasta a fost ratiunea inserarii art. 50 al. 3 din Legea nr. 136/1995. dat fiind aceasta situatie legiuitorul secundar – Comisia de Supraveghere a Asigurarilor – a emis Ordinul nr. 22/2012 prin care a stabilit clar ca nu se acorda despagubiri pentru vatamarile corporale sau decesul vinovatului de accident, indiferent cine le solicita. Ori in speta este vorba tocmai de aceasta situatie, cand urmare a decesului vinovatului de accident, mostenitorii/descendentii acestuia solicita sume de bani. Prin aceste pretentii se infrange ratiunea pentru care s-a creat institutia raspunderii civile delictuale. Aceasta asigurare a fost creata cu scopul de a despagubi tertii pentru faptele culpabile ale asiguratilor. Ori mostenitorii vinovatului de accident nu pot avea calitatea de terti fata de fapta vinovatului.

De asemenea se infrang inclusiv elemente care tine de raspunderea civila individuala, prevazuta de art. 998 Cod civ. Ori asiguratorul vine, alaturi de vinovatul de accident sa despagubeasca un tert pagubit.

Releva ca sustine si celelalte aparari dezvoltate, cu solicitarea de a se avea in vedere si jurisprudenta Curtii de Apel Cluj si cea a Inaltei Curti de Casatie. Totodata arata ca nu solicita acordarea cheltuielilor de judecata.

CURTEA

Din examinarea actelor dosarului constata urmatoarele:

Prin sentinta civila nr….  pronuntata la data de ….04.2014 in dosar nr…./1285/2014 al Tribunalului Specializat Cluj a fost admisa exceptia inadmisibilitatii formularii actiunii invocate de parata si in consecinta a fost respinsa ca inadmisibila actiunea formulata de reclamantii L C  si L R C  in contradictoriu cu parata S.C. E RA RS.A.

Pentru a dispune astfel instanta a retinut in esenta ca din dispozitiile Legii nr.136/1995 , art.49, art.50 si Ordinului nr.5/2010 in vigoare la momentul producerii accidentului reiese ca posibilitatea acordarii de despagubiri inclusiv in cazul in care persoanele care formuleaza pretentii de despagubiri sunt sotul (sotia), membrii familiei sau persoane care se afla in intretinerea proprietarului ori conducatorului vehiculului asigurat, raspunzator de producerea accidentului, se refera – in mod evident si exclusiv – la situatia in care aceste persoane sunt vatamate in mod direct prin producerea accidentului, respectiv in cazul in care se solicita repararea prejudiciului direct suferit in aceasta imprejurare.

In cauza de fata, insa, reclamantii nu au fost vatamati in mod direct ca urmare a producerii accidentului, acestia nefiind implicati in vreun fel in evenimentul rutier. Pretentiile deduse judecatii privesc stabilirea de despagubiri pentru un prejudiciu indirect, respectiv pentru suferinta determinata de decesul sotului/tatalui, persoana raspunzatoare de producerea accidentului, situatie ce nu intra sub incidenta dispozitiilor art. 50 sau art. 26 anterior citate, cata vreme reclamantii nu sunt persoane care sa fi suferit vreo vatamare corporala in accident.

In egala masura trebuie retinute si dispozitiile Ordinului CSA nr. 14/2011, care la art. 27 pct. 2 reglementeaza aceasta situatie in mod expres, dispunand ca „Asiguratorul nu acorda despagubiri pentru: 2. prejudiciile produse bunurilor apartinand conducatorului vehiculului raspunzator de producerea accidentului, precum si cele produse ca urmare a vatamarii corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicita aceste despagubiri”.

Prin urmare, instanta apreciaza ca, din intreaga reglementare a raspunderii civile delictuale a asiguratorului, rezulta in mod neindoielnic intentia legiuitorului de a exclude de la despagubire prejudiciile indirecte, morale, suferite de catre sotul sau rudele persoanei raspunzatoare de producerea accidentului ca urmare a decesului acesteia, nefiind astfel admisibila nici solicitarea, nici obligarea asiguratorului la plata unor astfel de sume.

Impotriva solutiei aratate au declarat apel reclamantii solicitand admiterea actiunii , anularea hotararii cu consecinta admiterii actiunii.

In sustinerea celor solicitate apelantii au aratat ca solutia este nelegala si netemeinica intrucat in textele legale in vigoare la data producerii accidentului art.50 alin.3 din Legea nr.136/1995, art.27 din Ordinul nr.5/2010 nu se face distinctie intre daunele morale directe pentru vatamari corporale directe si daune morale indirecte ca urmare a decesului vinovatului de producerea accidentului. In cuprinsul art.27 sunt enumerate cazurile in care dispozitiile nu se acorda de catre asigurator iar situatia de fata nu se regaseste. Coroborarea dispozitiile releva ca atata timp cat sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale inclusiv persoanele aflate in intretinerea defunctului – persoana vatamata de producerea accidentului pot sa pretinda despagubiri de la asigurator in temeiul raspunderii civile auto.

Raspunzand celor invocate prin intampinare intimata a solicitat respingerea recursului in considerarea in esenta ca despagubirile solicitate de apelanti nu se circumscriu raspunderii antrenate de norme ,de art.50 alin.3 din Legea nr.136/1995.

Analizand argumentele aduse de apelanti in raport de actele dosarului de normele juridice incidente Curtea retine ca acestea nu pot conduce la admiterea hotararii atacate.

Astfel se retine ca argumentele aduse de apelanti constau in aceea ca sunt gresite retinerile instantei cu privire la neacordarea despagubirilor in raport cu dispozitiile art.50 alin.3 din Legea nr.136/1995 ce prevad acordarea despagubirilor si sotului/persoanelor ce se afla in intretinerea conducatorului vehiculului asigurat. Sustinerile nu pot fi retinute intrucat dispozitiile art.50 alin.3 trebuie corelate cu celelalte dispozitii ale actului normativ in temeiul caruia a fost fundamentat demersul introductiv.

Astfel, Legea nr.136/1995 prin art.48 prevede ca persoanele fizice sau juridice care au in proprietate vehicule supuse inmatricularii/inregistrarii in Romania, precum si tramvaie au obligatia sa se asigure.

Tot astfel prin art.49 se prevede ca siguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule, precum si tramvaie si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil, in conformitate cu:

a) legislatia in vigoare din statul pe teritoriul caruia s-a produs accidentul de vehicul si cu cel mai mare nivel de despagubire dintre cel prevazut in legislatia respectiva si cel prevazut in contractul de asigurare;

b) legislatia romaneasca in vigoare, in cazul in care persoanele pagubite sunt cetateni ai statelor membre ale Uniunii Europene, in timpul unei calatorii ce leaga direct doua teritorii in care este valabil tratatul de instituire a Comunitatii Economice Europene, daca nu exista birou national pe teritoriul traversat in care s-a produs accidentul.

Totodata prin art.50 alin.1 al aceluiasi act normativ se prevede ca despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, precum si prin avarierea ori distrugerea de bunuri.

Acelasi articol prin alin.2 si 3 mai prevede ca in caz de vatamare corporala sau deces, despagubirile se acorda atat pentru persoanele aflate in afara vehiculului care a produs accidentul, cat si pentru persoanele aflate in acel vehicul, cu exceptia conducatorului vehiculului respectiv;ca se acorda despagubiri si in cazul in care persoanele care formuleaza pretentii de despagubiri sunt sotul (sotia) sau persoane care se afla in intretinerea proprietarului ori conducatorului vehiculului asigurat, raspunzator de producerea accidentul iar prin alin.4.se prevede ca:pentru avarierea sau distrugerea bunurilor, despagubirile se acorda pentru bunurile aflate in afara vehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate in acel vehicul, numai daca acestea nu erau transportate in baza unui raport contractual existent cu proprietarul sau cu utilizatorul vehiculului respectiv, precum si daca nu apartineau proprietarului, utilizatorului ori conducatorului vehiculului raspunzator de producerea accidentului.

Din normele enuntate reiese ca se pot acorda despagubiri sotului sau persoanelor care se afla in intretinerea conducatorului vehiculului asigurat raspunzator de producerea accidentului numai daca acestea au fost vatamate corporal sau decedat in accidentul respectiv aflandu-se in afara vehiculului care a produs accidentul sau in acel vehicul.

Cu alte cuvinte intentia legiuitorului nu a fost aceea de a despagubi pe sotul/persoanele aflate in intretinerea (mostenitori) conducatorului/persoanei vinovate de producerea accidentului si care nu au suferit vatamari corporale directe.

Ca este asa rezulta si din dispozitiile alin.2 al art.50 potrivit caruia in caz de vatamare sau deces despagubirile se acorda atat pentru persoanele aflate in afara si/sau in vehicul cu exceptia conducatorului vehiculului respectiv. Cata vreme conducatorul vehiculului nu este indreptatit in nicio situatie la despagubiri pentru propria vatamare corporala nici sotul/persoanele aflate in intretinere nu pot avea dreptul la repararea prejudiciului. Dreptul persoanei la despagubiri in urma accidentului produs nu se poate stabili decat in limitele obligatirei persoanei raspunzatoare de producerea accidentului si daca acesta a suferit in mod direct de pe urma acestuia.

Ori apelantii nu au fost implicati direct in vreun fel in evenimentul rutier, nu au fost vatamati corporal in mod direct de pe urma accidentului iar din aceasta perspectiva corect a retinut prima instanta ca solicitarea nu intra sub incidenta normelor pentru despagubiri.

De altfel, interpretarea data mai sus si retinuta si de prima instanta rezulta si din evolutia ulterioara a legislatiei care chiar daca nu era in vigoare la momentul producerii evenimentului este de natura a o sustine.

Astfel prin modificarile aduse Ordinului nr.50/2010 invocat legiuitorul a ales sa transeze clar situatia (dedusa judecatii) stabilind ca „Asiguratorul nu acorda despagubiri pentru: 2. prejudiciile produse bunurilor apartinand conducatorului vehiculului raspunzator de producerea accidentului, precum si cele produse ca urmare a vatamarii corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicita aceste despagubiri”.

Norma enuntata exclude de la despagubirea prejudiciului indirect (urmare a decesului vatamarii corporale a conducatorului responsabil de producerea accidentului) suferit de sot persoane aflate in intretinere.

Prin urmare cata vreme o atare despagubire nu este permisa in mod corect a retinut prima instanta ca demersul nu se incadreaza in cerintele normei invocate prin demers.

Asadar constatand ca nu sunt motive intemeiate in baza art480 C.pr.civ. Curtea va da o solutie de respingere a apelului declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVEIN NUMELE LEGII DECIDE:

Respinge apelul declarat de L C  si L R C  ambii cu domiciliul in localitatea Apahida, str. ….. nr….. jud. Cluj, impotriva sentintei civile nr. …. din ….04.2014, pronuntata in dosarul nr. …../1285/2014 al Tribunalului Specializat Cluj pe care o mentine in intregime. Decizia este definitiva si executorie.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

R O M A N I A

TRIBUNALUL SPECIALIZAT CLUJ

Cod operator date cu caracter personal ….

Dosar nr. unic …./1285/2014

SENTINTA CIVILA NR. …./2014

Sedinta publica din data de …. aprilie 2014

Instanta este constituita din:

PRESEDINTE: A-G N

GREFIER : A-E A

Pe rol fiind solutionarea cererii formulata de reclamantii L C  si L R C  împotriva paratei SC E R A R SA, avand ca obiect pretentii.

La apelul nominal facut în sedinta publica se prezinta, în reprezentarea intereselor reclamantilor, dl. avocat  AFA, cu împuternicire avocatiala depusa la fila 9 dosar, iar în reprezentarea intereselor paratei, se prezinta dl. avocat A M  cu împuternicire avocatiala depusa la fila 51 dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinita.

S-a facut referatul cauzei, constatandu-se ca la dosar, la data de … martie 2014, a fost depus raspuns la întampinare de catre reclamanti, instanta comunicand un exemplar al acestuia reprezentantului paratei.

De asemenea, se constata ca la dosarul cauzei a fost depusa întampinare de la o alta cauza, din eroare indicandu-se numarul de dosar al prezentei cauze, urmand ca respectiva întampinare sa fie desprinsa de la dosarul cauzei si cusuta la dosarul nr. …./1285/2014 cu termen de judecata în …..04.2014.

Instanta pune în discutia partilor competenta generala, materiala si teritoriala a Tribunalului Specializat Cluj.

Reprezentantii partilor apreciaza ca Tribunalul Specializat Cluj este competent pentru a solutiona prezenta cauza.

Instanta, raportat la dispozitiile art. 95 pct.1 si art. 113 pct.9 C.proc.civ., constata ca este competenta general, material si teritorial în solutionarea prezentei cauze.

Instanta pune în discutia partilor împrejurarea relevata prin întampinarea formulata în cauza cu privire la complinirea cadrului procesual, raportat la dispozitiile art. 54 din Legea nr.136/1995.

Reprezentantul paratei considera ca, astfel cum s-a aratat si prin întampinare, este imperios necesar introducerea în cauza a mostenitorilor vinovatului de producerea accidentului, în calitate de intervenientii fortati, situatie în care reclamantul are si calitatea de intervenient fortat, cu alte cuvinte reclamantul si paratul fiind aceeasi persoana.

Reprezentantul reclamantului apreciaza ca nu se impune introducerea în cauza a mostenitorilor persoanei vinovate de producerea accidentului, învederand ca raportat la dispozitiile art. 54 din Legea nr. 136/1995, mostenitorii persoanei vinovate nu se pot pronunta cu privire la vinovatia sau nevinovatia antecesorului lor, mentionand faptul ca în acest sens, a depus la dosarul cauzei o decizie a Î.C.C.J., precizand ca este vorba despre o cauza similara în care Î.C.C.J. nu a admis introducerea în cauza a mostenitorilor persoanei vinovate de producerea accidentului.

Deliberand, instanta, raportat la dispozitiile art. 54 din Legea nr.136/1995, precum si avand în vedere situatia de fapt ce rezulta din actele dosarului, apreciaza ca nu se impune stabilirea vreunei obligatii în sarcina reclamantilor cu privire la modificarea cadrului procesual sub aspectul partilor.

Instanta pune în discutia partilor inadmisibilitatea cererii de chemare în judecata invocata prin întampinare.

Reprezentantul paratei arata ca prin întampinare a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii formulata de reclamanti, avand în vedere faptul ca acestia pretind daune avand vocatie succesorala. Învedereaza faptul ca în materia asigurarii de raspundere civila a asiguratorilor, conform dispozitiilor art. 41 din Legea 135/1996, asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde în baza legii fata de tertele persoane pagubite, iar conform dispozitiilor art. 44 din aceeasi lege asiguratorul plateste despagubirea nemijlocit celui pagubit în masura în care acesta nu a fost despagubit de asigurat, despagubire ce nu poate fi urmarita de creditorii asiguratului. Astfel, reprezentantul paratei mentioneaza ca în prezenta cauza reclamantul, respectiv reclamantii nu sunt terti pagubiti, ci mostenitorii persoanei vinovate de producerea accidentului, care solicita daune morale indirecte ca urmare a decesului asiguratului vinovat de producerea accidentului. Practic, reclamantii vin în numele vinovatului si solicita daune morale ca urmare a faptei culpabile a vinovatului de producerea accidentului, astfel încalcandu-se un principiu al raspunderii civile delictuale si anume ca cel prejudiciat prin propria culpa/propria fapta vine si solicita daune morale. Mai mult, arata ca, C.S.A ca for tutelar în ceea ce priveste raspunderea civila auto a facut o completare prin care se arata ca indiferent cine solicita despagubiri în numele vinovatului de accident, acestea nu sunt admisibile, iar în dovedirea celor sustinute depune la dosarul cauzei o decizie a Î.C.C.J. pronuntata în recurs, apreciind ca cererea de chemare în judecata formulata de reclamanti este inadmisibila.

Reprezentantul reclamantilor arata ca, în opinia sa, exceptia inadmisibilitatii cererii de chemare în judecata nu este o veritabila exceptie, ci o aparare pe fond, solicitand unirea exceptiei cu fondul cauzei. Totodata, mentioneaza ca prin cererea de chemare în judecata a solicitat în probatiune si o proba testimoniala pentru a dovedi îndeplinirea conditiilor prevazute de art. 50 alin.3 din Legea nr. 35/1996, respectiv faptul ca reclamantii au fost în întretinerea defunctului, drept pentru care solicita unirea exceptiei cu fondul cauzei.

Tribunalul, în baza celor învederate si a înscrisurilor existente la dosar, retine cauza în pronuntare asupra exceptiei inadmisibilitatii formularii cererii de chemare în judecata.

T R I B U N A L U L,

Prin cererea înregistrata sub nr. de dosar 14/1285/2014, la data de 7 ianuarie 2014, reclamantii L C  si L R C , au chemat în judecata pe parata S.C. E R A R S.A., solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata parata la plata sumei de 250.000 lei cu titlu de daune nepatrimoniale, la plata unei prestatii periodice în cuantum de 1/4 din venitul minim garantat în favoarea minorului L R C  începand cu data de …..02.2011 si pana la încetarea starii de nevoie, dar nu mai tarziu de împlinirea varstei majoratului, la plata penalitatilor în cuantum de 0,1 % zi calculata pentru fiecare zi de întarziere începand cu data de ….12.2013 si pana la plata efectiva, precum si la plata cheltuielilor de judecata.

În motivarea cererii, reclamantii au aratat ca în data de ….02.2011 în timp ce defunctul sot al reclamantei, L V, se întorcea împreuna cu alti colegi de la munca din Italia, pe raza localitatii Gilau, conducand autoturismul cu nr. CJ-…-…., a intrat în coliziune cu autoutilitara cu nr. LMG 270. În urma accidentului a rezultat decesul sotului reclamantei L V si a pasagerului din dreapta fata  V I H , precum si vatamarea corporala a pasagerilor B S , B F I . La data de 16.02.2011 a survenit decesul lui L V conform Certificatului medical constatator al decesului nr. 12 din 17.02.2011.

Prin Rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca din ….02.2012 în Dosarul nr. …../P/2012 s-a constatat culpa exclusiva în producerea accidentului a lui L V si s-a dispus în temeiul art. 228 alin.6 C.pr.pen. rap. la art. 10 alin. 1 lit.g C.pr.pen. neînceperea urmaririi penale fata de acesta sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 1 si 2 C.pen. si a patru infractiuni de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 184 alin. 1 si 3 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit. b din C.pen.

Reclamantii au aratat ca temeiul de drept al cererii de chemare în judecata îl constituie art. 998-999 C.civ. din 1864, art. 86 si 94 C.fam., Legea nr. 136/1995, Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 5/2010, art. 19 C.proc.pen.

Potrivii Legii nr. 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile în Romania, asigurarea de raspundere civila auto este un contract fortat prin care asiguratorul se obliga, corelativ încasarii primelor de asigurare, sa acorde despagubiri pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terfe persoane pagubite prin accidente de autovehicule (prejudicii ale bunurilor, integritatii corporale sau vietii unor terte persoane).

Art. 1 indice 1 din Legea nr. 136/1995 prevede ca persoana pagubita este persoana îndreptatita sa primeasca despagubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a producerii riscui asigurat printr-un contract de asigurare de raspundere civila.

Art. 50 alin. 3 din Legea nr. 136/1995 prevede ca „se acorda despagubiri si în cazul în care persoanele care formuleaza pretentii de despagubiri sunt sotul (sotia) sau persoanele care se afla in întretinerea proprietarului sau conducatorului vehiculului asigurat, raspunzator de producerea accidentului.”

Dispozitiile legii se completeaza cu cele cuprinse în norme emise de catre Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, la data accidentului fiind în vigoare Ordinul nr. 5/2010.

Art. 24 alin. 2 b din Ordin prevede ca „pentru vatamari corporale si decese, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial produse în unul si acelasi accident, indiferent de numarul persoanelor prejudiciate, limita de despagubire se stabileste pentru anul 2010. la nivelul de cei putin 2.500.000 Euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pietii valutare la data producerii accidentului.”

Art. 26 alin. 1 din Ordin prevede ca „asiguratorul RCA are obligatia de a despagubi partea prejudiciata pentru prejudiciile suferite în urma accidentului, produs prin intermediul vehiculului asigurat, potrivit pretentiilor formulate în cererea de despagubire, dovedite prin orice mijloc de proba. Fara a se depasi limitele de despagubire prevazute în contractul de asigurare RCA în conditiile în care evenimentul asigurai s-a produs în perioada de valabilitate a politei de asigurare RCA se acorda despagubiri, in forma baneasca pentru …o) vatamari corporale sau deces, inclusiv pentru prejudicii fara caracter patrimonial”.

În art. 49 se prevede ca „La stabilirea despagubirilor în caz de vatamare corporala sau al decesului unor persoane se au în vedere urmatoarele: 1. în caz de vatamare corporala: a)diferenta dintre veniturile nete ale persoanei vatamate si indemnizatia primita si eventualele cheltuieli prilejuite de accident, i) daunele morale în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania.”

Art.36 din Ordin prevede ca „Despagubirea se plateste de catre asiguratorul RCA în maxiimum 10 zile de la da la depunerea ultimului document necesar stabilirii raspunderii si cuantificarii daunei, solicitat în scris de catre asigurator, sau de la data la care asiguratorul a primit o hotarare judecatoreasca definitiva cu privire la suma de despagubire pe care este obligat sa o plateasca. (2) Asiguratorul RCA poate desfasura investigatii privind producerea accidentului, în termen de cel mult 3 luni de la data avizarii producerii evenimentului asigurat, în conditiile în care respectivul accident nu face obiectul unor cercetari efectuate de autoritatile publice. (3) Asiguratorul RCA are obligatia sa comunice în scris asiguratului si pagubitului intentia de a desfasura investigatii privind producerea accidentului, în termen de maximum 10 zile de la dala avizarii daunei. (4) In termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de catre partea prejudiciata ori de catre asigurat, asiguratorul RCA este obligat: a) fie sa raspunda cererii partii solicitante, formuland oferta de despagubire potrivit propriilor investigatii cu privire ia producerea evenimentului asigurat, în cazul în care se dovedeste îndeplinirea conditiilor de asigurare si producerea riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie RCA; b) fie sa notifice partii prejudiciate motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau partial, pretentiile de despagubire. (5) Asiguratorul RCA este obligat sa elibereze asiguratului/utilizatorului, în termen de 15 zile de la înregistrarea solicitarii acestuia, un certificat privind daunele înregistrase, pe parcursul ultimilor 5 ani de relatii contractuale, sau absenta acestor daune”.

Sanctiunea pentru nerespectarea acestor obligatii este prevazuta la art. 37 din ordin sub forma penalitatilor de întarziere. Astfel, daca asiguratorul RCA nu îsi îndeplineste obligatiile în termenele prevazute la art. 36 sau si le îndeplineste defectuos, inclusiv daca diminueaza nejustificat despagubirea, la suma de despagubire cuvenita, care se plateste de asigurator, se aplica o penalizare de 0,1%, calculata pentru fiecare zi de întarziere.

Art. 19 C.proc.pen. prevede ca persoana vatamata care nu s-a constituit parte civila în procesul penal poale introduce la instanta civila actiune pentru repararea pagubei materiale si a daunelor morale pricinuite prin infractiune.

Art.84 C.fam. prevede ca „Obligatie de întretinere exista între sot si sotie, parinti si copii, cei care adopta si cel adoptai, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si între celelalte persoane anume prevazute de lege. Descendentul, cat timp este minor, are drept Ia întretinere oricare ar fi pricina nevoii în care el se afla.”

Art. 94 C.fam. stipuleaza ca întretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati (cand întretinerea este datorata de parinte sau de cel care adopta, ea se stabileste pana la o patrime din castigul sau din munca pentru un copil).

În temeiul prevederilor Ordinului reclamanta a înaintat la data de ….09.2013 Avizarea de dauna si Cererea de despagubire, demers legal ramas fara aici un raspuns.

În ceea ce priveste calitatea procesuala activa a reclamantilor s-a aratat ca, prin coroborarea art. 50 alin. 1 si 3 din Legea nr. 136/1995 rezulta ca atata timp cat sunt întrunite conditiile raspunderii civile delictuale, inclusiv persoanele aflate în întretinerea defunctului – persoana vinovata de producerea accidentului poate sa pretinda despagubiri de la asigurator în temeiul raspunderii civile auto. Ori, în situatia de fata persoana vinovata de producerea accidentului din data de ….02.2011 este defunctul L V, sotul, respectiv tatal reclamantilor.

Reclamanta a aratat ca ea era cea care se ocupa de gospodarie si de cresterea copiilor minori si nu avea un loc de munca, astfel ca defunctul sau sot era cel care asigura veniturile familiei, lucrand cu ziua în tara si strainatate.

Fiul minor, L R C  avea la data decesului tatalui sau circa trei ani si jumatate, astfel ca pentru aceleasi argumente este îndreptatit la despagubiri în temeiul politei civile auto.

În ceea ce priveste daunele morale solicitate, reclamantii au aratat ca legislatia în vigoare nu prevede criterii legale pentru determinarea prejudiciului nepatrimonial produs sotiei si fiului prin decesul lui LACATUS VALEAN, revenind instantei de judecata dreptul si obligatia de a identifica în concret criteriile de individualizare a prejudiciului nepatrimonial plecand de la prevederile art. 998-999 Cod civil din 1864 care prevede acoperirea durerii încercate prin moartea victimei.

Stabilirea cuantumului prejudiciului moral include o doza de aproximare, ceea ce este de esenta unui proces de apreciere, nefiind expresia unei realitati materiale dar se pot operationaliza criterii ca implicatii negative pe plan psihic, importanta valorilor sociale lezate si nu în ultimul rand masura si intensitatea perceptiei consecintelor vatamarii.

Reclamantii au aratat ca între ei si victima accidentului rutier au existat puternice legaturi afective maritale respectiv filiale, iar perioada de aproape trei ani care s-a scurs de la data accidentului si a decesului a fost traita de familia reclamantilor cu o deosebita intensitate dureroasa datorata faptului ca reclamanta a ramas fara singurul sprijin de care a avut parte. Familia reclamantilor a locuit împreuna într-un casa din localitatea A, iar atmosfera a fost una de buna întelegere si de sprijin material si moral pe care l-a acordat de-a lungul celor 4 ani de casatorie cel care a fost capul familiei. Reclamanta a aratat ca are cu defunctul doi copii minori: R C Lacatus, de 3 ani si jumatate si D L în varsta de 5 ani la data accidentului, pe care l-a avut în afara casatoriei dar care urma sa fie recunoscut de tatal sau, L V la întoarcerea din Italia. Reclamanta a aratat ca nu a avut mijloacele necesare pentru a face demersurile legale în acest scop.

Decesul neasteptat survenit în luna februarie 2011 i-a socat si îndurerat profund pe reclamanti, întrucat acestia îl asteptau cu nerabdare pe sotul, respectiv tatal acestora sa revina acasa, de la munca din Italia. Ultima data cand au vorbit cu defunctul, le-a spus ca este foarte obosit dar ca se grabeste sa ajunga acasa fiindca îi este tare dor de familia lui. Legaturile afective din familie au fost întotdeauna foarte stranse iar drama declansata de accidentul rutier si tot cortegiul de suferinte declansate de moartea celui care a fost singurul sprijin al familiei i-au afectat cumplit pe reclamanti, întrucat fiind foarte tineri, aveau o multime de planuri de viitor. Defunctul a fost foarte legat de reclamanta si familia acesteia mine si de familia mea, de altfel, la casatorie a luat numele acesteia de familie Lacatus.

Reclamanta a aratat ca a ramas vaduva la numai 24 de ani, cu doi copii minori de 3 ani si jumatate si respectiv de 5 ani, fara nicio sursa de venit, sotul acesteia a fost un barbat tanar, de numai 27 de ani, recunoscut de cei apropiati ca fiind un om harnic care nu s-a ferit de munca niciodata, dimpotriva muncind pana la epuizare. In cei patru ani de casatorie cei doi soti au reusit sa construiasca împreuna o casa si sa-si croiasca multe alte planuri de viitor.

Reclamanta a aratat ca l-a iubit si respectat pe sotul sau defunct, între acestia existand o puternica legatura afectiva iar suferintele declansate de pierderea acestuia au marcat-o profund si au destabilizat-o afectiv. La aproape trei ani de la deces reclamanta înca sufera dupa sotul sau, pierderea acestuia fiind ireparabila.

Reclamanta a aratat ca defunctul sau sot a fost o persoana foarte harnica si ambitioasa care, înca de foarte tanar, a început sa munceasca. Cei doi s-au casatorit din dragoste. Fiind o persoana activa, defunctul a muncit în tara, iar mai apoi a muncit în Italia, unde a castigat mult mai bine si a trimis bani. Întotdeauna defunctul a demonstrat respect fata de valorile familiale si a mentinut relatii apropiate cu membrii familiei largite.

Fiul reclamantei, L R C , si-a pierdut tatal la o varsta foarte frageda. Moartea parintelui de referinta, a parintelui de acelasi gen se stie ca reprezinta la varstele mici, din punct de vedere psihic, un important factor disturbator al dezvoltarii ontogenetice. Fiul reclamantei este un orfan aflat la varsta prescolaritatii, lipsit de sprijin moral, financiar dar mai ales de un model patern, ceea ce îi va marca întreaga dezvoltare a personalitatii si va avea serioase implicatii în plan psihic (nu doar emotional) dar si în planul relatiilor sociale si a întregului sau viitor. Copiii minori au nevoie de prezenta tatalui pentru dezvoltarea lor emotionala, de implicarea acestuia în educatia si devenirea lor comunitara si sociala. Disparitia tatalui pentru baietii minori îi priveaza pe acestia de modelul patern, iar aceasta pierdere definitiva constituie cu certitudine un factor de dezechilibru emotional si marker pentru întreaga lor dezvoltare umana.

Astfel, reclamantii au aratat ca solicita obligarea paratei la plata sumei de 250.000 lei cu titlu de despagubiri cu caracter nepatrimonial.

Prejudiciul moral al partii civile este justificat de pierderea intempestiva si violenta a sotului si respectiv a tatalui L V, barbat tanar de numai 27 de ani. Prejudiciul trebuie sa reflecte, chiar daca în termeni de aproximare, suferintele membrilor supravietuitori ai familiei, L C  - vaduva Si L R C  – orfan si sa detina si un efect reparator pentru acestia. Daunele morale se refera nu doar la socul emotional produs de disparitia unui membru al familiei, ci si toate suferintele incluse de doliu, ca forma a depresiei de separatie.

In acest context, se considera ca primeaza si trebuie luate în considerare rolurile de sustinator si cap al familiei pe care le-a avut defunctul si impactul major al decesului asupra existentei celor doi membri ai familiei.

Cu privire la petitul privind obligarea paratei la plata unei prestatii periodice în cuantum de 1/4 din venitul minim garantat în favoarea minorului L R C  începand cu data de 16.02.2011 si pana Ia încetarea starii de nevoie, dar nu mai tarziu de împlinirea varstei majoratului, reclamantii au aratat ca reclamanta L C  se ocupa de gospodarie si de cresterea copiilor minori si nu avea un loc de munca, astfel ca defunctul sau sot era cel care asigura veniturile familiei, lucrand cu ziua în tara si strainatate.

Fiul minor L R C  avea la data decesului tatalui sau circa trei ani si jumatate, astfel ca pentru aceleasi argumente este îndreptatit la despagubiri în temeiul politei civile auto.

Art.84 C.fam. prevede ca obligatia de întretinere exista între sot si sotie, parinti si copii, cel care adopta si cel adoptat, bunici si nepoti, strabunici si stranepoti, frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege. Descendentul, cat timp este minor, are drept la întretinere oricare ar fi pricina nevoii în care el se afla.

Art. 94 C.fam. stipuleaza ca întretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati (cand întretinerea este datorata de parinte, sau de cel care adopta, ea se stabileste pana la o patrime din castigul sau din munca pentru un copil).

Cu privire la petitul privind obligarea paratei la plata penalitatilor în cuantum de 0,1% zi calculate pentru fiecare zi de întarziere începand cu data de 12.12.2013 si pana la plata efectiva reclamantii au aratat ca Directiva 2009/103/CE a Parlamentului European si Consiliul Uniunii Europene din 16 septembrie 2009 privind asigurarea de raspundere civila auto si controlul obligatiei de asigurare a acestei raspunderi, prevede la art.22 ca statele membre prevad obligatii însotite de sanctiuni financiare eficiente si sistematice corespunzatoare sau de sanctiuni administrative echivalente pentru a se asigura ca. în termen de 3 luni începand cu dala Ia care persoana vatamata si-a prezentat cererea de despagubire, fie direct întreprinderii de asigurare a persoanei care a provocat accidentul fie reprezentantului sau însarcinat cu solutionarea cererilor de despagubire: (a)întreprinderea de asigurare a persoanei care a provocat accidentul sau reprezentantul sau însarcinat cu solutionarea cererilor de despagubire sunt tinuti sa prezinte o oferta de despagubire justificata, în cazul în care raspunderea nu este contestata si prejudiciul a fost cuantificat, sau (b) întreprinderea de asigurare careia i-a fost prezentata cererea de despagubire sau reprezentantul sau însarcinat cu solutionarea cererilor de despagubire sunt tinuti sa dea un raspuns justificat la elementele invocate în cerere, în cazul în care raspunderea a fost respinsa sau nu a fost stabilita în mod clar sau în care prejudiciul nu a fost pe deplin cuantificat. Statele membre adopta dispozitii care sa garanteze ca, în cazul în care oferta nu a fost prezentata în termen de 3 luni. se percep dobanzi calculate în functie de valoarea despagubirii oferite de catre întreprinderea de asigurare sau acordate de catre judecator persoanei vatamate.

În aplicarea acestei directive Comisia de Supraveghere a Asigurarilor în Ordinul nr. 5/2010 prevede la art. 36 ca despagubirea se plateste de catre asiguratorul RCA în maximum 10 zile de la data depunerii ultimului document necesar stabilirii raspunderii si cuantificarii daunei. solicitat in scris de catre asigurator, sau de la dala la care asiguratorul a primit o hotarare judecatoreasca definitiva cu privire la suma de despagubire pe care este obligat sa o plateasca. (2) Asiguratorul RCA poate desfasura investigatii privind producerea accidentului, în termen de cel mult 3 luni de la data avizarii producerii evenimentului asigurat, în conditiile in care respectivul accident nu face obiectul unor cercetari efectuate de autoritatile publice. (3) Asiguratorul RCA are obligatia sa comunice în scris asiguratului si pagubitului intentia de a desfasura investigatii privind producerea accidentului, în termen de maximum 10 zile de la dala avizarii daunei. (4) In termen de cel mult 3 luni de la avizarea producerii evenimentului asigurat de catre partea prejudiciata ori de catre asigurat, asiguratorul RCA este obligat: a) fie sa raspunda cererii partii solicitante, formuland oferta de despagubire potrivit propriilor investigatii cu privire la producerea evenimentului asigurat, în cazul în care se dovedeste îndeplinirea conditiilor de asigurare si producerea riscurilor acoperite prin asigurarea obligatorie RCA; b) fie sa notifice partii prejudiciate motivele pentru care nu a aprobat, în totalitate sau partial, pretentiile de despagubire. (5) Asiguratorul RCA este obligat sa elibereze asiguratului/utilizatorului, în termen de 15 zile de ia înregistrarea solicitarii acestuia, un certificat privind daunele înregistrate, pe parcursul ultimilor 5 ani de relatii contractuale, sau absenta acestor daune. Sanctiunea pentru nerespectarea acestor obligatii este prevazuta la art. 37 din ordin sub forma penalitatilor de întarziere, astfel: daca asiguratorul RCA nu îsi îndeplineste obligatiile în termenele prevazute la art. 36 sau si le îndeplineste defectuos, inclusiv daca diminueaza nejustificat despagubirea, la suma de despagubire cuvenita, care se plateste de asigurator, se aplica o penalizare de 0,1%. calculata pentru fiecare zi de întarziere

În drept, au fost invocate prevederile art. 194-204 C.pro.civ, 998-999 C.civ din 1864, art. 86 si 94 C.fam., Legea nr. 136/1995, Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 5/2010, art. 19 C.proc.pen.

Prin întampinare, parata S.C. E R A R S.A. a solicitat respingerea cererii de chemare în judecata ca inadmisibila, în principal si, în subsidiar, ca neîntemeiata, respingerea pretentiilor formulate în numele minorului la prestatii periodice ca inadmisibile, în principal si, în subsidiar, ca neîntemeiate, respingerea pretentiilor privind plata penalitatilor de întarziere, ca inadmisibile. În subsidiar, în masura în care se va considera întemeiata cererea dedusa judecatii, parata a solicitat diminuarea cuantumului despagubirilor acordate pana la o valoarea care sa fie în concordanta cu jurisprudenta din Romania.

În sustinerea pozitiei procesuale parata a aratat ca în cauza trebuie introdusi, în calitate de intervenienti fortati, mostenitorii vinovatului de producerea accidentului, în caz contrar cadrul legal al procesului nu este corect stabilit. Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania prevede obligativitatea citarii vinovatului de producerea accidentului. Astfel, conform disp. art. 54 alin. 1, despagubirea se stabileste si se efectueaza conform art. 43 si 49, iar în cazul stabilirii despagubirii prin hotarare judecatoreasca, drepturile persoanelor pagubite prin accidente produse de vehicule aflate în proprietatea persoanelor asigurate în Romania se exercita împotriva asiguratorului de raspundere civila, în limitele obligatiei acestuia, stabilita în prezentul capitol, cu citarea obligatorie a persoanei/persoanelor raspunzatoare de producerea accidentului în calitate de intervenienti fortati.

In cauza vinovatul de producerea accidentului a decedat, dar parata considera necesar introducerea în cauza a mostenitorilor acestuia, în calitate de intervenienti fortati. Apare astfel situatia în care reclamantul are si calitatea de intervenient fortat, cu alte cuvinte, reclamant si parat aceeasi persoana.

Citarea obligatorie a vinovatului de accident, respectiv a mostenitorilor acestora, tine de esenta raspunderii civile, în sensul ca persoana pagubita nu poate exercita dreptul de a emite pretentii împotriva asiguratorului în mod direct ci doar prin intermediul vinovatului, asigurat pentru faptele caruia asiguratorul este chemat sa raspunda.

Acesta este înca un argument ca nu pot avea calitate procesuala activa, în a solicita sume de bani ca urmare a decesului vinovatului, persoanele care trebuie sa stea în judecata în calitate de mostenitori ai persoanelor vinovate de accident – intervenientii fortati.

S-a apreciat ca lipsa vinovatului/a mostenitorilor acestuia în procesul civil privitor la pretentii formulate de terti prejudiciati, este de natura a conduce la pronuntarea unei hotarari casabile sub aspectul nestabilirii în mod corect si complet a cadrului procesual.

Parata a aratat ca prin cererea de chemare în judecata se solicita plata sumei de 250.000 lei catre reclamantii L C  si L R C , aceasta formulare fiind ambigua si lasand loc de interpretare. Daca totalul sumei pretinse este de 250.000 de lei si acest lucru s-a înteles, nu întelege cum va fi împartita suma între reclamanti.

Orice asigurare de raspundere civila este încheiata în favoarea, în beneficiul, în considerarea acordarii de despagubiri unor terte persoane. Doar tertele persoane pot fi beneficiari ai asigurarilor de raspundere civila. Asigurarea de raspundere civila a medicilor se încheie în favoarea pacientilor, asigurarea de raspundere civila a transportatorului este în favoarea beneficiarilor transportului, asigurarea de raspundere civila a avocatilor este în favoarea clientilor, asigurarea de raspundere civila a celor care încarca/descarca/manipuleaza marfa este, de asemenea, în beneficiul proprietarilor marfurilor.

Pe temeiul asigurarii de raspundere civila, asiguratul nu poate pretinde sume de bani, decat daca face dovada ca a despagubit tertul prejudiciat.

Ori, prezenta cerere încalca principiile asigurarii de raspundere civila, si mostenitorii vinovatului solicita despagubiri tocmai pentru decesul vinovatului de accident.

În sustinerea argumentului de mai sus, au fost învederate prevederile art. 41 si 44 din Legea nr. 135/1996, conform carora în asigurarea de raspundere civila, asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde în baza legii fata de tertele persoane pagubite si pentru cheltuielile facute de asigurat în procesul civil. Asiguratorul plateste despagubirea nemijlocit celui pagubit în masura în care acesta nu a fost despagubit de asigurat,

despagubire ce nu poate fi urmarita de creditorii asiguratului. Despagubirea se plateste asiguratului în cazul în care acesta dovedeste ca a despagubit pe cel pagubit.

Asigurarea de raspundere civila auto este reglementata în Capitolul 3 din Legea nr. 135/1996. Astfel, asiguratorul acorda despagubiri, în baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule. În prezentul dosar, reclamant nu este vreun tert pagubit, ci mostenitorii vinovatului de accident solicita daune morale indirecte ca urmare a decesului asiguratului vinovat de accident. Deci cererea este inadmisibila.

Conform art. 50 alin. 1, despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, iar conform alineatului 2, în caz de vatamare corporala sau deces, despagubirile se acorda atat pentru persoanele aflate în afara vehiculului care a produs accidentul cat si pentru persoanele aflate în acel vehicul cu exceptia conducatorului vehiculului respectiv.

Rezulta în mod clar ca beneficiari ai despagubirilor pot fi victimele din autoturismul condus de vinovat si cele din afara acestuia, dar nu conducatorul vinovat, si cu atat mai putin mostenitorul acestuia.

Conform alineatului 3 al aceluiasi articol, se acorda despagubiri si în cazul în care persoanele care formuleaza pretentii de despagubiri sunt sotul (sotia) sau persoane care se afla în întretinerea proprietarului ori conducatorului vehiculului asigurat, raspunzator de producerea accidentului. Da, pentru daune morale directe, pentru prejudicii/vatamari corporale directe, ca pasageri sau pietoni, rudele vinovatului au dreptul la daune morale directe, nu indirecte, în urma decesului vinovatului.

Dispozitiile art. 53 din Legea asigurarilor fac trimitere la Ordinul CSA privind aplicarea asigurarii obligatorii de raspundere civila auto, limitele teritoriale de acoperire, nivelul despagubirilor, conditiile de plata, durata asigurariiprecum si alte informatii referitoare la acest tip de asigurare.

La data evenimentului se afla în vigoare Ordinului CSA nr. 5/2010 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule.

Conform art. 26 dina cest act normativ, asiguratorul RCA are obligatia de a despagubi partea prejudiciata. Cazul în care persoanele care solicita despagubiri pentru vatamari corporale sunt membrii familiei asiguratului, conducatorului auto sau ai oricarei altei persoane a carei raspundere civila este angajata într-un accident de vehicul.

Se observa ca intentia legiuitorului a fost sa diferentieze clar situatia în care se acorda despagubiri membrilor (vatamari corporale – daune directe) de situatia în care nu se acorda despagubiri (deces – daune indirecte).

La articolul 27 privind excluderile de la plata despagubirilor. Astfel, asiguratorul nu acorda despagubiri pentru: b) din culpa exclusiva a persoanei prejudiciate; 2. prejudiciile suferite de conducatorul vehiculului raspunzator de producerea accidentului. Prevederile de mai sus sunt reiterate si de Noul Cod Civil privind asigurarea de raspundere civila. Astfel, conform art. 2223, în cazul asigurarii de raspundere civila, asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde potrivit legii fata de tertele persoane prejudiciate si pentru cheltuielile facute de asigurat în procesul civil. Prin contractul de asigurare partile pot conveni sa cuprinda în asigurare si raspunderea civila a altor persoane decat contractantul asigurarii.

Conform art. 2224 NCPC, Drepturile tertelor persoane pagubite se exercita împotriva celor raspunzatori de producerea pagubei. Asiguratorul poate fi chemat în judecata de persoanele pagubite în limitele obligatiilor ce îi revin acestuia din contractul de asigurare.

Conform art. 2225 NCPC, daca nu se prevede altfel prin lege, despagubirea se stabileste prin conventie încheiata între asigurat, terta persoana prejudiciata si asigurator sau, în caz de neîntelegere, prin hotarare judecatoreasca.

Potrivit art. 2226 NCPC, asiguratorul plateste despagubirea direct tertei persoane prejudiciate, în masura în care aceasta nu a fost despagubita de catre asigurat. Creditorii asiguratului nu pot urmari despagubirea prevazuta la alin. (1). Despagubirea se plateste asiguratului numai în cazul în care acesta dovedeste ca a despagubit-o pe terta persoana prejudiciata.

Ca o completare a argumentelor deja prezentate, s-a aratat ca opinia paratei este sustinuta si de reglementarea ulterioara Ordinului CSA nr. 5/2010. Acest ordin a fost abrogat de Ordinul CSA nr. 14/2011 care, abia în anul 2012 a fost modificat în sensul normalizarii situatiilor aparute cu mult timp înainte în practica. Cu o astfel de situatie atipica ne confruntam si în prezenta cauza.

Asadar, prin Ordinul CSA nr. 22/2012 pentru modificarea si completarea Normelor privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul presedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 14/2011 (Ordin care a abrogat Ordinul CSA nr. 5/2010), s-a introdus art. 27, alin. 2, cu urmatorul continut: „Asiguratorul nu acorda despagubiri pentru: … 2. prejudiciile produse bunurilor apartinand conducatorului vehiculului raspunzator de producerea accidentului, precum si cele produse ca urmare a vatamarii corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicita aceste despagubiri”.

Acest text reprezinta cel mai clar intentia legiuitorului ca se acorda daune morale directe rudelor vinovatului de accident, pentru vatamari corporale proprii, dar nu daune morale indirecte pentru decesul vinovatului de accident.

Asadar, reglementarea este sa nu se acorde despagubiri pentru prejudiciile suferite de catre conducatorul vehiculului raspunzator de producerea accidentului, nici pentru cele produse ca urmare a vatamarii corporale sau a decesului acestuia, indiferent de calitatea persoanelor care solicita aceste despagubiri.

În ceea ce priveste pretentiile formulate în numele minorului cu titlu de prestatii periodice, parata a aratat ca motivele de inadmisibilitate a solicitarii de acordare prestatii periodice minorului, sunt în mare parte identice cu cele de mai sus, respectiv ca nu poate fi recompensat minorul cu sume de bani pentru suferinta provocata de decesul tatalui, tocmai pentru motivul ca tatal poarta întreaga vinovatie.

Conform dispozitiilor art. 8 din Legea nr. 136/1995, avizarea si constatarea producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea si plata despagubirilor ori a sumelor asigurate se efectueaza în conditiile legii si ale normelor adoptate în baza legii de Autoritatea de Supraveghere Financiara, pentru asigurarile obligatorii, sau ale contractului de asigurare, în cazul asigurarilor facultative. Prin O.U.G. nr. 93/2012 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii de Supraveghere Financiara, atributiile Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor au fost preluate de ASF.

Conform dispozitiilor art. 53 din Legea nr. 136/1995, prin norme adoptate de Autoritatea de Supraveghere Financiara conform legii se stabilesc: aplicarea asigurarii obligatorii de raspundere civila auto, limitele teritoriale de acoperire, nivelul despagubirilor, conditiile de plata, durata asigurarii, facilitatile si penalizarile aplicabile asiguratilor, criteriile si conditiile pentru acordarea sau retragerea autorizatiei.

În preambulul Ordinului C.S.A. nr. 5/2010, se arata ca în conformitate cu dispozitiile art. 53 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, cu alte acte normative, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor emite urmatorul ordin 5/2010 prin care se stabilesc regulile prin care asiguratorii acorda despagubiri pentru prejudiciile produse prin accidente de vehicule, de care asiguratii raspund delictual fata de terte persoane.

Capitolul II din Ordinul CSA nr. 5/2010, la art. 49 si urm. stabileste în mod clar si neechivoc ca la stabilirea despagubirilor în cazul vatamarii corporale sau al decesului unor persoane, se au în vedere urmatoarele: 1. în caz de vatamare corporala, iar la pct. 2, în caz de deces: a) cheltuielile de înmormantare, inclusiv pentru piatra funerara, precum si cele efectuate cu îndeplinirea ritualurilor religioase, probate cu documente justificative; b) cheltuielile cu transportul cadavrului, inclusiv cele de îmbalsamare, probate cu documente justificative, de la localitatea unde a avut loc decesul pana la localitatea în care se face înmormantarea; c) veniturile nete nerealizate si alte eventuale cheltuieli rezultate în perioada de la data producerii accidentului si pana la data decesului, prevazute la pct. 1, daca acestea au fost cauzate de producerea accidentului; d) daunele morale: în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania.

În cauza, fiind despagubire ca urmare a decesului victimei L V, sumele care s-ar putea acorda cu titlu de despagubiri din RCA sunt cele prevazute la art. 49 pct. 2: cheltuieli de înmormantarea, cheltuieli cu transportul cadavrului, îmbalsamare, diferenta pana la veniturile nete si cheltuielile efectuate doar pentru perioada cuprinsa între data accidentului si data decesului din accident, daunele morale în conformitate cu legislatia si jurisprudenta din Romania.

Indemnizatia lunara, sub forma de daune materiale, prestatii periodice lunare de bani nu este admisibila în caz de deces si nu este prevazuta în Legea privind asigurarile si reasigurarile în Romania. Aceasta indemnizatie lunara este permisa doar victimei directe a vatamarii corporale, si nu urmasilor unei victime decedate.

Faptul ca prestatiile periodice se acorda doar victimelor accidentelor, celor vatamati corporal rezulta si din dispozitiile art. 74 din Ordinul CSA nr. 14/2011, conform carora în cazurile în care despagubirile se stabilesc prin hotarare judecatoreasca, asiguratorul RCA va acorda despagubiri în baza hotararii judecatoresti ramase definitiva. In cazul obligarii la prestatii banesti periodice, sumele stabilite în conditiile prevazute la alin. (1) se vor plati pana la reducerea sau încetarea starii de nevoie ori a incapacitatii de munca, tinandu-se seama de deciziile de pensionare, de certificatele medicale si de alte dovezi care stabilesc aceste situatii, cu respectarea limitelor de despagubire stabilite prin polita de asigurare RCA.

Singurele prestatii periodice prevazute de legiuitor se refera la victimele directe, vatamati corporal, din accidente rutiere, nu urmasii persoanelor decedate din accidente rutiere.

Chiar si noile reglementari din Noul Cod Civil prevad ca la asigurarea de raspundere civila asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde potrivit legii fata de tertele persoane prejudiciate si pentru cheltuielile facute de asigurat în procesul civil -art. 2223.

Este de esenta asigurarilor de persoane si nu de cea a raspunderii civile auto despagubirea celor prejudiciati prin plata unei indemnizatii lunare -art. 31. alin. 1 din Legea nr. 136/1995, reiterat la art. 2227 N.Cod Civil.

Chiar daca instanta ar îndeparta apararile de mai sus si ar aprecia temeinica si legala obligarea asiguratorului la plata unei indemnizatii lunare, aceasta nu se poate realiza în afara cunoasterii veniturilor victimei decedate, respectiv a sumelor de bani pe care aceasta le realiza din munca, sens în care se impune efectuarea unei adrese la ITM Cluj pentru a se comunica la dosarul cauzei veniturile realizate de L V cu titlu de salariu/venituri din munca, de la data majoratului si pana la deces.

Prevederile legale referitoare la venituri sunt doar cele din art. 49 din Ordinul CSA nr. 5/2010. respectiv diminuarea veniturilor vectimei prin vatamare corporala, ori ale victimei pe perioada cuprinsa între accident si decesul din accident.

Reperul indemnizatiei acoperitoare de venituri se refera la: diferente de venituri – pentru salariati, venitul mediu lunar net rezultat din activitati desfasurate de persoana vatamata, salariul de baza minim brut pe economie, pentru cei aflati în ultimul an de studii sau de calificare. Nu exista nici un reper cu privire la indemnizatie de urmas.

Se impune efectuarea unei adrese la ITM Cluj pentru a se comunica daca minorul beneficiaza de indemnizatie de urmas dupa defunctul tata L V.

Si nu în ultimul rand, în masura în care totusi instanta apreciaza existenta dreptului subiectiv al reclamantului minor, la plata unei indemnizatii lunare, platibile de asigurator (aspect asupra caruia avem mari rezerve), parata a apreciat ca în raport cu contributia unui parinte la întretinerea unui copil minor, sau a mai multor copii minori ori persoane carora victima le datora sume de bani sub forma de prestatii periodice, drepturi de întretinere, raportat la faptul ca victima ar putea avea la data decesului, si alte obligatii de întretinere (copii sau alte persoane), raportat la cota maxima din veniturile unei persoane care poate fi grevata în mod legal, pentru astfel de retineri (functie de numarul de persoane carora le datora întretinere, ori chiar fata de orice alti creditori).

S-a apreciat ca nu este posibila, acordarea de catre instanta a vreunei sume de bani, de acest gen, mai devreme de dezbaterea succesorala dupa defunctul L V.

În urma dezbaterii succesorale, nu intereseaza partea de patrimoniu care ar reveni minorului L V, ori vocatia succesorala evidenta a acestuia, ci mai ales numarul persoanelor cu vocatie succesorala si cu drepturi de indemnizare, acestea urmand ca toate împreuna sa beneficieze de cota maxima de1/4, 1/3 ori chiar 1/2 din veniturile victimei.

În acest sens, parata considera pertinenta în dezlegarea cauzei emiterea unei adrese catre Primaria A (ultimul domiciliu al defunctului) prin care sa se solicite indicarea persoanelor cu vocatie succesorala dupa defunctul L V.

Referitor la penalitatile de întarziere parata a învederat ca Ordinul CSA nr. 5/2010 instituie penalitatile de întarziere drept o sanctiune pentru asiguratorul care nu respecta obligatia de a raspunde solicitarii unei persoane prejudiciate. Or, pentru a se antrena raspunderea asiguratorului este nevoie de o notificare trimisa asiguratorului care sa cuprinda o avizare de dauna si o cerere de despagubire.

Reclamantii au depus în probatiune doua înscrisuri prin care înteleg sa faca dovada avizarii asiguratorului, dar nu fac dovada faptului ca au trimis efectiv aceste acte. Exista o parte a unei confirmari de primire, fara sa fie indicat destinatarul, fara sa existe o dovada a expedierii efective. Nu se face dovada continutului ce se sustine ca a fost expediat catre S.C. E R A R S.A. în aceste conditii, raspunderea asiguratorului nu este antrenata, astfel încat pretentiile privind acordarea penalitatilor de întarziere trebuie respinse ca inadmisibile. Cererile sunt incomplete, nu contin informatii esentiale, de exemplu cont bancar.

În ceea ce priveste solicitarea de diminuare a eventualelor daune morale acordate reclamantilor, pana la o valoare echitabila, legala, conform legislatiei si jurisprudentei din Romania, parata a aratat ca prejudiciului nepatrimonial cauzat prin savarsirea unei infractiuni presupune o apreciere în raport cu o serie de criterii, precum consecintele negative suferite de victima în plan fizic si psihic, importanta valorilor sociale lezate, masura în care au fost lezate aceste valori si intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura în care victimei i-a fost afectata situatia familiala, profesionala si sociala.

Minorul L R C  avea varsta de 3 ani si jumatate la momentul evenimentului din care a rezultat decesul lui L V. Impactul emotional al unui astfel de eveniment asupra unui copil de o de varsta atat de frageda este unul redus. Mai mult de atat, coroborand relatia de concubinaj dintre mama minorului si defunct si faptul ca acestia nu locuiau împreuna, este rezonabil sa se prezume ca defunctul nu era foarte prezent în viata minorului, nu atat de prezent precum o persoana care locuia cu minorul. Or, la varsta aceasta, un copil se ataseaza emotional foarte repede de orice persoana, dar la fel de repede trece peste o eventuala despartire. În mod evident, un copil nu poate întelege ideea de moarte si nu poate percepe pierderea unei persoane. Pentru un copil orice poate fi un prilej de bucurie extrema sau de tristete deopotriva. A acorda suma solicitata de reclamanta, în cuantum de 250.000 lei (sau 125.000 lei), reprezinta o interpretare excesiva a impactului avut asupra minorului.

Desigur, aceleasi argumente pot fi invocate si despre valorile lezate de acest eveniment. La aceasta varsta, un minor nu constientizeaza ceea ce se întampla si timpul de refacere dupa un astfel de incident este de foarte multe ori nesemnificativ.

Cu privire consecintele accidentului asupra vietii minorului, parata a apreciat ca sunt si vor fi minime deoarece amintirile din aceasta perioada a vietii se vor disipa foarte repede iar minorul nu va suferi datorita acestui lucru.

Parata a aratat ca nu poate fi de acord ca minorul l-ar fi avut alaturi pe defunct deoarece chiar din relatarile mamei acestuia, prezenta reclamanta, L V era plecat foarte des din tara si nu era foarte prezent în viata copilului.

In legatura cu prejudiciul suferit de reclamanta L C , parata a aratat ca datorita perioadelor lungi în care era plecat din tara defunctul, relatia din acestia nu putea fi una foarte puternica, este inevitabila o îndepartare afectiva.

În eventualitatea acordarii sumei solicitate, s-ar crea un dezechilibru grav între situatia financiara anterioara si situatia posterioara accidentului. S-ar crea pentru reclamanti o situatie financiara incomparabil mai buna decat cea initiala. Finalitatea acordarii despagubirilor nepatrimoniale este aceea de a acoperi un prejudiciu, nu aceea de a crea premisele unei îmbogatiri fara justa cauza.

În concluzie, avand în vedere cele de mai sus, parata considera ca reclamantii nu au suferit un prejudiciu în masura sa justifice acordarea unei sume de 250.000 lei. Trebuie pastrate anumite proportii între prejudiciu si despagubiri iar eventualele sume acordate trebuie sa se încadreze în limitele trasate de jurisprudenta.

Analizand exceptia inadmisibilitatii formularii cererii de chemare în judecata invocata de catre parata, Tribunalul retine urmatoarele

În fapt, la data de …02.2011 în timp ce conducea autoturismul cu nr. CJ-…-…., pe raza localitatii Gilau, din jud. Cluj, defunctul L V a intrat în coliziune cu autoutilitara cu nr. LMG 270. În urma accidentului a rezultat decesul lui L V, sot respectiv tata al reclamantilor, precum si a pasagerului din dreapta fata  V I H , precum si vatamarea corporala a pasagerilor B S , B F I .

Prin Rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca din ….02.2012 în Dosarul nr. …./P/2012 s-a constatat culpa exclusiva în producerea accidentului a lui L V si s-a dispus în temeiul art. 228 alin.6 C.pr.pen. raportat la art. 10 alin. 1 lit.g C.pr.pen. neînceperea urmaririi penale fata de acesta sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art. 178 alin. 1 si 2 C.pen. si a patru infractiuni de vatamare corporala din culpa prevazuta de art. 184 alin. 1 si 3 C.pen. cu aplicarea art. 33 lit. b din C.pen.

Prin actiunea ce face obiectul prezentei cauze, reclamantii au solicitat instantei sa dispuna obligarea paratei la plata sumei de 250.000 lei cu titlu de daune nepatrimoniale, la plata unei prestatii periodice în cuantum de 1/4 din venitul minim garantat în favoarea minorului L R C  începand cu data de ….02.2011 si pana la încetarea starii de nevoie, dar nu mai tarziu de împlinirea varstei majoratului, la plata penalitatilor în cuantum de 0,1 % zi calculata pentru fiecare zi de întarziere începand cu data de ….12.2013 si pana la plata efectiva, precum si la plata cheltuielilor de judecata.

Actiunea reclamantilor a fost întemeiata pe dispozitiile art. 998-999 Cod civil, acestia sustinand ca parata este tinuta sa raspunda delictual, în calitate de asigurator de raspundere civila auto, pentru prejudiciile morale pe care le-au suferit ca urmare a decesului sotului, respectiv tatalui, Lacatus Valean.

În drept, în analiza exceptiei inadmisibilitatii invocata de catre parata prin întampinare, instanta urmeaza a retine aplicabilitatea dispozitiilor legii nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile în Romania, respectiv: art. 49 „Asiguratorul acorda despagubiri, in baza contractului de asigurare, pentru prejudiciile de care asiguratii raspund fata de terte persoane pagubite prin accidente de vehicule, precum si tramvaie si pentru cheltuielile facute de asigurati in procesul civil”, art. 50 „(1) Despagubirile se acorda pentru sumele pe care asiguratul este obligat sa le plateasca cu titlu de dezdaunare si cheltuielile de judecata persoanelor pagubite prin vatamare corporala sau deces, precum si prin avarierea ori distrugerea de bunuri. (2) In caz de vatamare corporala sau deces, despagubirile se acorda atat pentru persoanele aflate in afara vehiculului care a produs accidentul, cat si pentru persoanele aflate in acel vehicul, cu exceptia conducatorului vehiculului respectiv. (3) Se acorda despagubiri si in cazul in care persoanele care formuleaza pretentii de despagubiri sunt sotul (sotia) sau persoane care se afla in întretinerea proprietarului ori conducatorului vehiculului asigurat, raspunzator de producerea accidentului”.

În mod similar, dispozitiile art. 26 alin. 2 pct. 4 din Ordinul CSA nr. 5/2010, vigoare la momentul producerii accidentului, stabilesc ca „(2) Indiferent de locul în care s-a produs accidentul de vehicul, pe drumuri publice, pe drumuri care nu sunt deschise circulatiei publice, în incinte si în orice alte locuri, atat în timpul deplasarii, cat si în timpul stationarii vehiculului asigurat, asiguratorul RCA acorda despagubiri pana la limita de despagubire prevazuta în polita de asigurare RCA pentru: 4. cazul în care persoanele care solicita despagubiri pentru vatamari corporale sunt membrii familiei asiguratului, conducatorului auto sau ai oricarei altei persoane a carei raspundere civila este angajata într-un accident de vehicul”.

Din reglementarile legale anterior citate, se va retine însa, contrar aprecierilor reclamantilor, ca posibilitatea acordarii de despagubiri inclusiv în cazul în care persoanele care formuleaza pretentii de despagubiri sunt sotul (sotia), membrii familiei sau persoane care se afla in întretinerea proprietarului ori conducatorului vehiculului asigurat, raspunzator de producerea accidentului, se refera – în mod evident si exclusiv – la situatia în care aceste persoane sunt vatamate în mod direct prin producerea accidentului, respectiv în cazul în care se solicita repararea prejudiciului direct suferit în aceasta împrejurare.

În cauza de fata, însa, reclamantii nu au fost vatamati în mod direct ca urmare a producerii accidentului, acestia nefiind implicati în vreun fel în evenimentul rutier. Pretentiile deduse judecatii privesc stabilirea de despagubiri pentru un prejudiciu indirect, respectiv pentru suferinta determinata de decesul sotului/tatalui, persoana raspunzatoare de producerea accidentului, situatie ce nu intra sub incidenta dispozitiilor art. 50 sau art. 26 anterior citate, cata vreme reclamantii nu sunt persoane care sa fi suferit vreo vatamare corporala în accident.

În egala masura trebuie retinute si dispozitiile Ordinului CSA nr. 14/2011, care la art. 27 pct. 2 reglementeaza aceasta situatie în mod expres, dispunand ca „Asiguratorul nu acorda despagubiri pentru: 2. prejudiciile produse bunurilor apartinand conducatorului vehiculului raspunzator de producerea accidentului, precum si cele produse ca urmare a vatamarii corporale sau decesului acestuia, indiferent cine solicita aceste despagubiri”.

Prin urmare, instanta apreciaza ca, din întreaga reglementare a raspunderii civile delictuale a asiguratorului, rezulta în mod neîndoielnic intentia legiuitorului de a exclude de la despagubire prejudiciile indirecte, morale, suferite de catre sotul sau rudele persoanei raspunzatoare de producerea accidentului ca urmare a decesului acesteia, nefiind astfel admisibila nici solicitarea, nici obligarea asiguratorului la plata unor astfel de sume.

Raportat la considerentele de fapt si de drept anterior expuse, Tribunalul va aprecia întemeiata si va admite exceptia inadmisibilitatii formularii actiunii, invocata de catre parata, astfel încat va respinge actiunea formulata de catre reclamanti în prezentul dosar ca inadmisibila.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite exceptia inadmisibilitatii formularii actiunii invocata de catre parata SC ERAR SA si, în consecinta:

Respinge ca inadmisibila actiunea civila formulata de reclamantii L C , CNP …., L R C , prin reprezentant legal L C , ambii cu domiciliul procesual ales la Cab. Av. AAF, cu sediul în mun. Cluj Napoca, str. 21 decembrie 1989, nr. 104, bl. L1, ap. 1, jud. Cluj, în contradictoriu cu parata SC ERAR SA, cu sediul în com. V, …., jud. Ilfov, .J../…./2011, CUI …, avand ca obiect pretentii.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.

Cererea de apel se va depune la Tribunalul Specializat Cluj.

Pronuntata în sedinta publica din … aprilie 2014.

TRIBUNALUL MARAMURES

SECTIA I CIVILA

Dosar nr. …../307/2013

DECIZIA CIVILA NR. …/A

Sedinta publica din .. noiembrie 2014

Instanta constituita din:

PRESEDINTE: T D

JUDECATOR: T D

GREFIER: O V

Pe rol fiind pronuntarea asupra apelului civil formulat de catre reclamantii C I si C L in reprezentarea fiicelor minore P M I si P S A , domiciliati in Satu Mare, str. F, nr. 1, judetul Satu Mare impotriva sentintei civile nr. … din 17.10.2013, pronuntata de Judecatoria Sighetu Marmatiei in dosarul nr. …./307/2013, avand ca obiect pretentii.

Se constata ca dezbaterile in cauza au avut loc la termenul de judecata din ….10.2014, sustinerile si concluziile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta ce face parte integranta din prezenta decizie, iar pentru a da posibilitate partilor sa depuna concluzii scrise s-a amanat pronuntarea pentru termenul din …..11.2014, iar apoi pentru termenul de azi.

In urma deliberarilor instanta a pronuntat decizia civila de fata.

TRIBUNALUL

Asupra apelului civil de fata.

Prin sentinta civila nr. …./17.10.2013, pronuntata de Judecatoria Sighetu Marmatiei in dosarul nr. …./307/2013 a fost admisa exceptia prematuritatii actiunii invocata de parata prin intampinare.

A fost respinsa actiunea formulata de reclamantii C I si minorele P M I si P S A, ambele prin reprezentant legal C L in contradictoriu cu paratii SC E R A R  SA si R M , ca prematur introdusa.

Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele: Prin actiunea civila inregistrata pe rolul acestei instante sub dosar nr. 463/307/2013 la data de 1 februarie 2013, reclamantii C I si C L in reprezentarea fiicelor minore P M I si P S A , au solicitat in contradictoriu cu parata SC  E R A R  SA , ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna: admiterea actiunii si obligarea paratei la plata sumei de 80.000 lei reprezentand daune materiale si morale pentru partea vatamata C I, cu titlu de despagubiri civile rezultate in urma accidentului rutier din 19.07.2012; obligarea paratei la plata sumei de 50.000 lei. Reprezentand daune materiale si morale pentru partile vatamate minore P M si P S , cu titlu de despagubiri civile rezultate in urma accidentului rutier din ….07.2012, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea actiunii se arata ca in urma accidentului rutier ce a avut loc in data de …07.2012, s-a stabilit faptul ca vinovat de producerea acestui accident este inculpatul R M , asigurat al societatii parate conform politei RCA seria RO/…./DV nr …., emisa la data de … pentru autoturismul cu numarul de inmatriculare MM ….., sens in care acesta a fost trimis in judecata prun rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Sighetu Marmatiei , pentru infractiunea de vatamare corporala din culpa, infractiune prevazuta si pedepsita de art. 184 Cod penal.

Intrucat numarul zilelor de ingrijiri medicale ale reclamantilor sunt: pentru C I 7-8 zile medicale, iar pentru P M I 4-5 zile medicale, nu au avut calitatea de parti vatamate in dosarul penal nr. …./307/2012 aflat pe rolul Judecatoriei Sighetu Marmatiei, sens in care, s-au indreptat pe cale civila impotriva asiguratorului vinovatului de producerea accidentului.

Astfel, in urma producerii accidentului, autoturismul marca S I cu numar de inmatriculare SM….., proprietatea lui C I a fost in totalitate avariata, apreciindu-se ca fiind dauna totala. Fata de aceasta imprejurare, considera ca valoarea de piata a acestui autoturism, se situeaza la nivelul de 5500 euro, adica 24.000 lei.

Din cauza accidentului, reclamantul C I nu a putut lucra timp de 3 luni si a trebuit sa-si angajeze oameni pentru a-si intretine gospodaria. Suma de 6.000 lei reprezinta cheltuieli materiale cu intretinerea gospodariei pe perioada iulie-august-septembrie, iar 50.000 lei daune morale. De asemenea, drumurile la spital, au implicat costuri de transport de 200 lei/drum, iar la aceasta se adauga costul medicamentelor.

Ca atare, in temeiul acestei polite si a dispozitiilor art. 48 si urm. din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania, societatea de asigurari raspunde pentru intregul prejudiciu cauzat prin accidente de asiguratul sau.

Este de mentionat ca parata nu a despagubit reclamantii nici pentru prejudiciul material cauzat autoturismului, iar daunele pentru suferintele fizice si psihice provocate prin accident au ramas neacoperite.

In primul rand este vorba de suferintele fizice multiple care i-au fost cauzate de coliziunea in care a fost implicat, dar si de socul psihic generat de faptul ca in urma acestui eveniment puteau deceda toti membrii familiei. Luni in sir a avut cosmaruri, retraind acest vacarm.

Actele medicale depuse in probatiune atesta cele aratate anterior, si anume, faptul ca intreaga familie a fost afectata, intrucat toti membrii familiei au fost sub stare de soc si lezati fizic. In acest context, cei maturi nu au fost capabili sa-si poarte de grija nici lor insisi si nici celor doua minore.

Apoi, se impune a fi cuantificate daunele morale rezultate in urma durerilor fizice experimentate din cauza acestor leziuni, dar si prin prisma faptului ca imobilizarea la pat a acestor membri, a impus angajarea unor ajutoare. Sotia reclamantului, C I, a avut 85-90 zile ingrijiri medicale si a fost imobilizata la pat, avand fractura de calcai, iar gipsul l-a purtat 10 saptamani.

In aceeasi ordine de idei, minorele, care erau in vacanta de vara, au avut vacanta compromisa in totalitate, atat din perspectiva imposibilitatii de a mai merge undeva in vacanta, dar mai ales prin prisma faptului ca mama si bunicii lor nu s-au mai putut ocupa de ele.

Asadar, privitor la minorele P M  si P S, daunele morale se cuantifica la valoarea de 50.000 lei, din care 30.000 lei pentru minora P M  si 20.000 lei pentru P S , tinand seama de socul traumatic la care au fost supuse, dar mai ales de perioada ulterioara accidentului, in care acestea au avut nevoie de terapie psihologica de specialitate.

Din cauza accidentului, reclamanta nu a putut sa se ocupe de minore, ea insasi fiind accidentata, si a trebuie sa-si angajeze o bona pentru supravegherea minorelor si pentru menajul zilnic, fapt ce a determinat o cheltuiala suplimentara de 5000 lei in cele 2 luni de vacanta scolara. De asemenea, drumurile la spital, cumparaturi, etc, au implicat costuri de transport de 200 lei/drum.

In drept au invocat art. 1349, 1381, 1387 si urm. Cod civil, dispozitiile Legii 136/1995.

Parata a formulat intampinare prin care a solicitat:

1. Pe cale de exceptie, anularea cererii de chemare in judecata formulata impotriva subscrisei, ca nesemnata, conform dispozitiilor art 133 alin(1) Cod procedura civila.

2. Pe cale de exceptie, anularea cererii ca nelegal timbrate, in cazul in care reclamantul nu s-a confirmat dispozitiilor instantei cu privire la achitarea taxei de timbru.

3. Pe cale de exceptie, anularea cererii pentru lipsa/insuficienta calitatii de reprezentant a reclamantei C L in ceea ce priveste minorele P M I si P S A.

4. Pe cale de exceptie, invoca necompetenta teritoriala a Judecatoriei Sighetu Marmatiei, solicitand declinarea competentei si trimiterea cererii spre judecare catre Judecatoria Buftea.

5. Pe cale de exceptie, respingerea cererii ca prematur introdusa, inainte de indeplinirea procedurii de conciliere directa prealabila prevazura de art 720¹ Cod procedura civila.

6. Introducerea in cauza , in calitate de intervenient fortat , a numitului R M  , in conformitate cu dispozitiile art 54 alin 1 , parte finala din Legea nr 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania.

7. A solicitat conexarea dosarului …./307/2013 la prezentul dosar, ambele aflate pe rolul Judecatoriei Sighetu Marmatiei, in conformitate cu prevederile art 164, 165 Cod procedura civila.

8. Suspendarea judecatii prezentei cauze pana la solutionarea irevocabila a dosarului nr …../2012, aflat pe rolul Judecatoriei Sighetu Marmatiei, in conformitate cu prevederile art 244 alin 1 pct 2 si alin 2 Cod procedura civila.

9. Respingerea pretentiilor reclamantului C I privind daunele materiale ca nedovedite

10. Respingerea pretentiilor reclamantilor C I, P M I si P S A  prin C L privind daunele morale ca neintemeiate, si in subsidiar, reducerea cuantumului acestora.

In motivare a aratat urmatoarele: Exemplarul comunicat paratei nu contine un element fundamental al cererii de chemare in judecata, si anume, semnatura partilor sau a reprezentantului lor.

Prezenta actiune are ca obiect pretentii constand in daune materiale si morale, fiind, in mod evident, o cerere evaluabila in bani. In consecinta, considera ca aceasta trebuia timbrata conform prevederilor art 2 din Legea nr 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Reclamante in prezenta cauza sunt si minorele preda M I si P S A . In conformitate cu prevederile art 483 alin 3 Cod civil, ambii parinti raspuns pentru cresterea copiilor minori. Cu toate acestea, ele sunt reprezentate in cauza doar de catre mama lor.

Competenta teritoriala a instantelor de judecata este reglementata de titlul II din Codul de procedura civila. Se instituie regula ca cererea sa se faca la instanta de la domiciliul sau sediul paratului.

Conform prevederilor art. 720¹ Cod procedura civila, „inainte de introducerea cererii de chemare in judecata, reclamantul are obligatia de a convoca partea adversa la conciliere directa prealabila. Aceasta convocare trebuie sa fie comunicata prin orice mijloc care asigura trimiterea actului si confirmarea primiri acestuia. In speta, reclamantul a inregistrat o convocare la data de 24.01.2013, dar a inregistrat actiunea de chemare in judecata la data de 01.02.2013.

Cererea de chemare in judecata formulata de reclamanti este adresata exclusiv impotriva SC E R A R SA. Acest demers este contrar dispozitiilor legii 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania.

In legatura cu evenimentul rutier avut loc la data de …07.212. la care face referire parata, s-a format dosarul penal nr. …./307/2012, aflat pe rolul Judecatoriei Sighetu Marmatiei, cu termen de judecata in data de ….03.2013. Contrar celor sustinute de reclamant, nici o instanta de judecata nu a constatat pana la data prezentei ca R M, in calitatea sa de conducator auto al unui autoturism implicat in accidente, se face vinovat de producerea accidentului. Stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei acestuia este atributul exclusiv a unei instante de judecata.

SC E R A R SA va fi tinuta sa raspunda pentru eventualele despagubiri acordate reclamantilor in virtutea raportului de asigurare dintre conducatorul auto R M si societatea asiguratoare.

Invedereaza instantei faptul ca doar reclamantul C I solicita daune materiale. Cu toate ca in petitele cererii adresate instantei este mentionat faptul ca si reclamantele P M I si P S A, prin reprezentant, solicita daune materiale, in dezvoltarea motivelor, se mentioneaza ca intreaga suma solicitata de acestea din urma reprezinta daune morale.

In ceea ce priveste daunele morale solicitate de C I, in cuantum de 80.000 lei, si de P M I si P S A, in cuantum de 50.000 lei, raportat la numarul de ingrijiri medicale de care partile au avut nevoie pentru insanatosire , considera ca acestea sunt mult mai mari decat ceea ce a consacrat jurisprudenta, raportat si la aspectele particulare ale cazului.

La termenul de judecata din …..03.2013 reclamantii au chemat in judecata in calitate de parat pe R M, persoana vinovata de producerea accidentului.

La termenul de judecata din …..04.2013 reclamantii au depus note scrise prin care au solicitat respingerea exceptiilor invocate prin intampinare.

Deoarece instanta a ramas in pronuntare doar cu privire la exceptia prematuritatii actiunii, respingand restul exceptiilor, a retinut apararile reclamantilor doar cu privire la aceasta problematica.

In acest sens reclamantii au aratat ca cererea nu este prematur introdusa deoarece partile au fost convocate in spiritul art. 720 ind. 1 Cod procedura civila, fiind anexata dovada postala.

S-au invocat in sustinere si doua decizii de speta, respectiv Decizia nr. 3184/2004 pronuntata de Sectia Comerciala a ICCJ conform careia „ratiunea concilierii directe este practic realizata si atunci cand procedura concilierii a fost realizata dupa introducerea cererii de chemare in judecata la instanta competenta, pana la primul termen de judecata”. De asemenea, potrivit Deciziei nr. 2034/2011 pronuntata de ICCJ -prevederile art. 720 ind. 1 C.proc.civ referitoare la procedura concilierii prealabile sunt obligatorii, insa termenele, conditiile, locul, mijloacele si modalitatile de manifestare a vointei partilor, precum si continutul concret al inscrisurilor nu reprezinta conditii imperative cerute de lege, astfel ca pretinsa nerespectare a unora dintre acestea nu atrage automat nulitatea concilierii directe, ci numai in situatia in care partea dovedeste o vatamare concreta.

Referitor la exceptia prematuritatii invocata de parata SC  E R A R  SA instanta retine ca este unanim stabilit faptul ca este obligatorie parcurgerea procedurii concilierii directe reglementate de art. 720 ind. 1 Cod procedura civila prealabil promovarii unui litigiu comercial evaluabil in bani.

Modalitatea in care au inteles sa realizeze aceasta procedura reclamantii nu este insa de natura sa satisfaca exigentele textului legal, astfel incat exceptia prematuritatii urmeaza sa fie admisa.

Se constata ca reclamantii au convocat parata la conciliere directa, pentru data de 11.02.2013, invitatia fiind transmisa la 22.01.2013 cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Cu toate acestea, inainte momentul stabilit pentru conciliere, se promoveaza prezenta actiune la 01.02.2013.

In acest context nu suntem in nici una din ipotezele avute in vedere de hotararile de speta deoarece procedura concilierii directe a fost initiata inainte de cererea de chemare in judecata si nu se pune problema nerespectarii termenelor sau a conditiilor concilierii prevazute de art. 720 ind. 1 Cod procedura civila ci a insasi esentei acestei proceduri, respectiv aceea de a se astepta momentul stabilit pentru conciliere in vederea rezolvarii amiabile a litigiul.

In ceea ce priveste vatamarea produsa paratei aceasta este reflectata in costurile financiare pe care le presupune orice proces care putea fi prevenit in masura in care reclamantii nu ar fi ales direct discutia contradictorie. De altfel, nu se justifica prin nimic modalitatea precipitata in care acestia au actionat in contextul in care aveau la dispozitie calea rapida a actiunii civile in cadrul procesului penal, dar de care nu au inteles sa uzeze.

Impotriva sentintei civile nr. …./17.10.2013 a Judecatoriei Sighetu Marmatiei, in termenul prevazut de art. 284 Cod procedura civila 1865 au formulat apel apelantii-reclamanti C I si C L, in reprezentarea fiicelor minore PMI si P S A, solicitand desfiintarea sentintei si trimiterea cauzei spre rejudecare.

In motivele de apel, apelantii au aratat urmatoarele: In fapt, instanta de fond a respins actiunea apelantilor ca prematura introdusa, consecinta directa a admiterii exceptiei prematuritatii invocate de catre intimata SC  E R A R  SA.

Apelantii reclamanti au procedat la actionarea in judecata a asiguratorului SC  E R A R  SA, ca urmare a evenimentului rutier si a faptei penale savarsite de asiguratul R M .

Acesta a fost condamnat in baza dispozitiilor Sentintei penale nr. …./26.03.2013 pronuntata in dosar nr. …../307/2012 a Judecatoriei Sighetu-Marmatiei, sentinta ramasa definitiva prin Decizia penala nr. …./10.06.2013 pronuntata de Curtea de Apel Cluj.

Instanta de fond a considerat ca actiunea a fost promovata fara ca partile sa fi respectat procedura de conciliere si ca in esenta, aceasta conciliere nu a satisfacut exigentele textului prevazut de lege.

In pofida motivarilor formulate de catre reclamanti, instanta a considerat ca ab initio ca partile ar fi putut concilia si ca acest proces nu s-ar fi nascut in conditiile, daca discutia amiabila ar fi avut loc.

In motivare instanta incearca sa faca distinctie intre aspectele pur procedurale ale art. 720 ind.1, Cod procedura civila privind termenele si conditiile impuse de lege, insa omite exact esenta discutiei pe fondul concilierii, si nesocoteste dispozitiile si analiza nuantata a Decizia nr.3184 din 30 septembrie 2004 Sectia Comerciala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, conluzioneaza ca : “Ratiunea concilierii prealabile”(…)”este practic realizata” si atunci „cand procedura concilierii a fost indeplinita dupa introducerea cererii de chemare in judecata la instanta competenta, pana la primul termen de judecata.”

Or, este evident ca partile nu au putut concilia, cata vreme nu s-a ajuns la o negociere, pe baza unei contraoferte a asiguratorului, nici pana la primul termen de judecata si nici ulterior. In alta ordine de idei, nici la data stabilita pentru conciliere asiguratorul nu s-a prezentat.

Asadar, ca instanta suprema, inalta Curte de Casatie si Justitie confirma o exceptie de la succesiunea procedurii prevazute de Art. 720 1 Cod procedura civila: efectuarea convocarii la conciliere si apoi introducerea cererii de chemare in judecata.

Prin decizia data, Curtea statueaza in mod neechivoc ca procedura concilierii poate fi indeplinita si ulterior introducerii cererii de chemare in judecata, dar pana la data primului termen de judecata.

In textul aceleiasi decizii, Inalta Curte de Casatie si Justitie stabileste ca procedura concilierii directe este realizata si atunci cand incercarea de conciliere cu cealalta parte a imbracat forma unei alte proceduri, cum ar fi cea a somatiei de plata (reglementata de Ordonanta de Guvern Nr. 5/2001, procedura cu caracter litigios, avand ca obiect recuperarea creantelor certe, lichide si exigibile pe cale judecatoreasca).

Cu alte cuvinte, Curtea statueaza ca daca o cerere de chemare in judecata este precedata de introducerea de catre reclamant impotriva aceluiasi parat a unei cereri privind emiterea unei somatii de plata, aceasta din urma va fi asimilata unei convocari la conciliere.

In cazul nostru, desi instanta penala s-a pronuntat cu privire la condamnarea asiguratului R M  si desi s-au acordat despagubiri civile celorlalte parti vatamate, asiguratorul nu a inteles sa aiba o atitudine concilianta, in vederea solutionarii pe cale amiabila a prezentului diferend.

Concilierea nu este necesar a fi realizata, in mod neaparat, intr-o forma solemna.

Judecatorii inaltei Curti de Casatie si Justitie au apreciat (in cuprinsul Deciziei nr. 2034 din 25 mai 2011 pronuntata in recurs de Sectia comerciala a inaltei Curti de Casatie si Justitie avand ca obiect pretentii ) ca, in ceea ce priveste litigiile comerciale evaluabile in bani, prevederile art. 720′ alin. (1) Cod procedura civila referitoare la procedura concilierii prealabile, sunt obligatorii, insa, termenele, conditiile, locul, mijloacele si modalitatile de manifestare a vointei partilor, precum si continutul concret al inscrisurilor nu reprezinta conditii imperative cerute de lege, fiind doar recomandate de textul legal mentionat, astfel ca pretinsa nerespectare a unora dintre acestea nu atrage automat nulitatea concilierii prealabile, ci numai in situatia in care partea dovedeste o vatamare concreta. Cum aceasta imprejurare nu se regaseste in cauza dedusa judecatii, va rugam sa respingeti exceptia!

Apelantii solicita sa se aprecieze ca in lipsa dovedirii disponibilitatii paratei de rezolvare pe cale amiabila a litigiului, respingerea cererii ca inadmisibila, apare mult prea impovaratoare pentru reclamant, iar parata nu a dovedit vatamarea prin ipotetica incalcare a normei prevazute de art.7201 Cod procedura civila, in timp ce reclamantul a depus diligente in sensul solutionarii pe cale amiabila a litigiului.

In alta ordine de idei, partea este libera sa aleaga calea civila sau penala in vederea obtinerii despagubirilor civile, iar in conditiile in care reclamantii nu aveau suficiente zile de ingrijiri medicale, procedurile in cadrul procesului penal ar fi tergiversat solutionarea acestuia.

In drept, art. 282 si urm. 296-297, art. 274 Cod procedura civila.

In probatiune s-au depus inscrisuri, in fotocopie.

Intimatul R M  a depus intampinare la cererea de apel, solicitand admiterea apelului si retinerea spre rejudecare, respingerea actiunii in baza autoritatii de lucru judecat – fila 9.

Intimata SC  E R A R  SA a depus intampinare la cererea de apel, solicitand respingerea apelului ca nefondat – fila 28-30 din dosar.

Apelantii au depus la dosar si concluzii scrise.

Analizand sentinta civila nr. …../17.10.2013 a Judecatoriei Sighetu Marmatiei, pe baza motivelor de apel formulate si in considerarea dispozitiilor art.295 alin. 1 Cod procedura civila 1865, tribunalul constata ca apelul este fondat, pentru considerentele ce succed:

Asa cum rezulta din cuprinsul considerentelor sentintei atacate, prima instanta retine ca reclamantii au convocat parata la conciliere directa, insa apreciaza, in mod eronat ca modalitatea in care au inteles sa realizeze aceasta procedura reclamantii nu este de natura sa satisfaca exigentele art. 720 indice 1 Cod procedura civila 1865.

Apelantii-reclamanti au procedat la actionarea in judecata a asiguratorului ca urmare a evenimentului rutier si a faptei penale savarsite de asiguratul R M . Acesta a fost condamnat conform sentintei penale nr. 178/26.03.2013 a Judecatoriei Sighetu Marmatiei, definitiva prin decizia penala nr. 827/10.06.2013 a Curtii de Apel Cluj.

Asa cum se retine in jurisprudenta instantei supreme, procedura concilierii nu presupune o forma solemna si, poate fi realizata pana la primul termen de judecata.

Termenele, conditiile, locul, mijloacele si modalitatile de manifestare a vointei partilor in cadrul procedurii concilierii, precum si continutul concret al inscrisurilor, nu reprezinta conditii imperative cerute de lege, astfel incat pretinsa nerespectare a unora dintre acestea nu atrage automat nulitatea concilierii prealabile, ci numai in situatia in care partea dovedeste o vatamare concreta.

Parata invocand exceptia careia prima instanta i-a dat eficienta, nu a dovedit vreo vatamare, dupa cum nu a dovedit disponibilitatea in solutionarea litigiului pe cale amiabila.

Raportat la considerentele ce preced, in baza art. 297 alin. 1 Cod procedura civila 1865, tribunalul va admite apelul, va anula sentinta atacata si va trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante, pentru solutionarea pe fond a pricinii.

Asupra cererilor de acordare a cheltuielilor de judecata se va pronunta prima instanta cu ocazia judecarii cauzei pe fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelul declarat de catre apelantii C I si C L in reprezentarea fiicelor minore P M I si P S A , domiciliati in Satu Mare, str. F, nr. 1 jud. Satu Mare, impotriva sentintei civile nr. …./17.10.2013, pronuntate de catre Judecatoria Sighetu Marmatiei in dosarul nr. …/307/2013, pe care o anuleaza si trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica azi, … noiembrie 2014.

SENTINTA CIVILA NR. …/2014

Sedinta publica din data de .. martie 2014

Instanta este constituita din:

JUDECATOR SINDIC D A

GREFIER N N

Pe rol fiind pronuntarea asupra cererii de antrenare a raspunderii formulate de reclamantul J SPRL, in calitate de lichidator judiciar al SC G T SRL in contradictoriu cu paratul P D V, in conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.

S-a facut referatul cauzei, constatandu-se ca au fost inregistrate la dosar, in data de 26 martie 2014, din partea partilor, concluziile scrise.

De asemenea, se considera ca mersul dezbaterilor si sustinerile partilor au fost consemnate in cuprinsul incheierii de sedinta din data de 24 martie 2014, incheiere care este parte integranta din prezenta incheiere.

JUDECATORUL SINDIC

Deliberand, retine ca prin cererea formulata la data de 10 octombrie 2013 reclamanta J SPRL in calitate de lichidator judiciar al SC G T SRL  a solicitat instantei ca in contradictoriu cu paratul P D V, prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna angajarea raspunderii patrimoniale a paratului pana la concurenta sumei de 379.519,27 lei, suma care reprezinta o parte din pasivul debitoarei.

In motivare lichidatorul judiciar a aratat ca prin Incheierea civila nr. …/2012, pronuntata de Tribunalul Specializat Cluj in prezenta cauza, s-a dispus deschiderea procedurii insolventei in forma generala impotriva debitoarei SC G T SRL, reclamanta fiind desemnata in calitate de administrator judiciar in vederea administrarii procedurii si indeplinirii atributiilor prevazute in art. 20 al legii 85/2006, iar prin sentinta civila nr. …/2013, s-a dispus intrarea debitoarei in faliment in procedura simplificata, reclamanta fiind confirmata in calitate de lichidator judiciar in vederea administrarii procedurii si indeplinirii atributiilor prevazute in art. 25 al legii.

In exercitarea atributiilor care revin administratorului/lichidatorului judiciar s-a procedat la notificarea debitoarei atat la sediul declarat cat si la domiciliile administratorilor statutari pe care o reprezinta s-a declansat procedura insolventei in forma generala motiv pentru care au obligatia de a pune la dispozitia administratorului judiciar actele prevazute in art. 28 al legii, in conditiile prevazute in art. 32 al aceluiasi act normativ.

In cuprinsul notificarii a invederat ca fapta de a nu pune la dispozitia administratorului/lichidatorului judiciar actele solicitate constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea sau cu amenda.

Ca urmare a faptului ca lichidatorului judiciar i-au fost puse la dispozitie actele contabile solicitate, acesta a procedat la analizarea acestora, in vederea intocmirii raportului cu privire la cauzele si imprejurarile care au determinat intrarea societatii in incetare de plati, raport care in conformitate cu dispozitiile cuprinse in art. 7 al legii a fost comunicat prin publicarea in BPI.

Analizand documentele contabile ale societatii, lichidatorul judiciar a constatat ca ajungerea societatii in incetare de plati poate fi explicata prin prisma urmatoarelor motive: efectuiarea de investitii necesare sustinerii obiectului de activitate, investitii care au fost realizate atat din surse proprii cat si din surse atrase sub forma creditelor bancare si a leasing-urilor contractate, obligativitatea respectarii cerintelor principalului beneficiar in ceea ce priveste dotarea mijloacelor de transport cu care se efectua transportul de marfa, cerinte care au impus efectuarea de investitii suplimentare; impunerea practicarii unor tarife reduse, care nu au mai asigurat acoperirea costurilor ridicate cu desfasurarea activitatii; acumularea datoriilor catre parteneri comerciali, bugetul de stat si asociati ca principal efect al dezechilibruluiu financiar instalat.

Principalii indicatori economico-financiari ai debitoarei reprezinta o evolutie nefavorabila pe aproape intreaga perioada supusa analizei atat la nivel de lichiditate, cat si din perspectivele solvabilitatii si a gradului de indatorare.

In ce priveste bunurile debitoarei, asa cum rezulta din adresa comunicata de Municipiul Cluj-Napoca reiesea ca la data deschiderii procedurii in patrimoniul societatii debitoare se regasea un autoturism marca Audi A4, seria motor ….., serie sasiu …..

Din analizarea documentelor contabile ale societatii a reiesit ca acest autoturism scriptic nu a iesit din patrimoniul societatii debitoare, insa faptic acesta nu a fost regasit, in vederea inventarierii si evaluarii lui, el fiind utilizat de P D V.

Raportat la aceasta situatie, lichidatorul judiciar a intocmit o adresa catre P D V caruia i-a readus la cunostiinta obligatiile care ii revin in cadrul procedurii, precum si ca are obligatia de a preda lichidatorului judiciar bunul care, la aceasta data. Desi este proprietatea societatii debitoare, raportat la situatia juridica speciala in care se regaseste societatea debitoare.

Ulterior, ca urmare a faptului ca prin aceasta modalitate nu a reusit sa intre in posesia autoturismului a intocmit adrese catre doua institutii, respectiv Autoritatea Rutiera Romana si Inspectoratul de Stat pentru Controlul Traficului in Transportul Rutier, carora le-a solicitat sprijinul in vederea identificarii in trafic si opririi a autoturismului proprietatea societatii debitoare, raportat la situatia juridica speciala in care se regaseste societatea debitoare.

Din pacate nici acest demers nu a avut ca finalitate identificarea autoturismului, mai mult Inspectoratul de Stat pentru Controlul in Transportul Rutier a comunicat ca in sfera lor de atributii intra alte vehicule rutiere, astfel ca se afla in imposibilitatea de a da curs solicitiirilor.

Pe de alta parte, tot cu ocazia studierii documentelor contabile ale societatii, lichidatorul judiciar a constatat ca din disponibilul banesc al societatii debitoare a fost ridicata de P D V suma de 131.136 lei, fiind intocmita in acest sens o dispozitie de plata, pe care insa acesta a refuzat sa o semneze, suma care este regasita in contul “461″ – debitori diversi.

In ce priveste pasivul societatii debitoare, acesta, desi este evidentiat in tabelul definitiv de creante, solicita obligarea paratului la suportarea doar a unei parti din acesta, in cuantum de 379.519,27 lei.

In conformitate cu prevederile cuprinse in art. 138 alin. 1 lit. a al Legii 85/2006, privind insolventa, judecatorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul societatii ajunsa in incetare de plati sa fie suportata de membrii organelor de conducere, care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: au folosit bunurile persoanei juridice in interesul propriu sau cel al unei alte persoane;

Avand in vedere toate aceste aspecte invederate pe larg, considera ca in prezenta speta sunt incidente dispozitiile cuprinse in art. 138 alin. 1 lit. a al Legii 85/2006, privind insolventa, fiind intrunite cumulativ cele patru conditii: faptele au fost savarsite de o persoana care a avut calitatea de membru al organelor de conducere: in sensul ca. P D V a avut calitatea de administrator statutar potrivit datelor existente la ORC, faptele care au fost savarsite sa fie expres prevazute de lege – in prezenta speta fiind vorba de fapte prevazute in art. 138 alin. 1 lit. a a Legii 85/2006 privind insolventa, in opinia lichidatorului judiciar, faptele care au fost descrise mai sus indica, fara nici un dubiu, ca bunurile societatii au fost folosite in interes personal, iar prin faptele savarsite, respectiv nepredarea bunurilor debitoarei, administratorul statutar al societatii nu a urmarit altceva decat sa ascunda sau sa deturneze o parte din activul societatii. Practic in aceasta modalitate, societatea debitoare a fost lipsita de sumele de bani la care avea dreptul si care ar fi putut fi folosite in vederea acoperirii obligatiilor comerciale asumate.

Raportat la aceste aspecte, lichidatorul judiciar considera ca in prezenta cauza exista prezumtia ca bunurile societatii au fost folosite in interes personal al administratorului statutar, prin savarsirea acestei fapte sa se fi cauzat un prejudiciu, prejudiciu al carui cuantum este de 379.519,27 lei.

Intre faptele savarsite si ajungerea societatii in incetare de plati exista un raport de cauzalitate – conditie de asemenea care in opinia lichidatorului judiciar este indeplinita in prezenta cauza.

Prin precizarea de actiune formulata la data de 03 decembrie 2013 lichidatorul judiciar J SPRL a solicitat obligarea paratului la sumei de 131.136,00 lei, suma care reprezinta o parte din pasivul debitoarei, aratand ca initial a formulat impotriva paratului P D V o cerere prin care a solicitat obligarea acestuia la suportarea unei parti din pasivul societatii ajunsa in incetare de plati in cuantum de 379.519,27 lei.

In sustinerea cererii lichidatorul judiciar a constatat ca din disponibilul banesc al societatii debitoare a fost ridicata de P D V suma de 131.136 lei, fiind intocmita in acest sens o dispozitie de plata, pe care insa acesta a refuzat sa o semneze, suma care este regasita si in contul “461″ – debitori diversi.

Raportat la aceste aspecte retinute a inteles sa formuleze impotriva P D V o cerere intemeiata pe dispozitiile cuprinse in art. 138 alin. 1 lit. a al legii, prin care a solicitat obligarea acestuia la suportarea unei parti din pasivul societatii ajunsa in incetare de plati in cuantum de 379.519,27 lei.

Ulterior inregistrarii cererii paratului, acesta impreuna cu C L, cel de-al doilea administrator statutar al societatii debitoare s-a prezentat in data de 28 nov. 2013, data la care a inteles sa procedeze la predarea autoturismului marca Audi tipul 8E/LBRDF1/A4, numar de inmatriculare B-..-…, nr. de omologare………, nr. de identificare ………….., ocazie cu care a predat lichidatorului judiciar 1 (un) rand de chei si talonul masinii. De astfel, acest aspect reiese fara nici un dubiu din cuprinsul procesului verbal incheiat in acest sens si care constituie anexa prezentei precizari. Cu aceeasi ocazie C L a procedat la predarea cartii de identitate a autoturismului in original.

Raportat la acest aspecte, pe de o parte, iar pe de alta parte avand in vedere faptul ca  P nu a prezentat documente justificative in ce priveste suma de 131.136 lei, suma care este inscrisa pe dispozitia de plata si care este inregistrata in evidenta contabila in contul “461″ – debitori diversi, intelege sa reduca pretentiile la suma de 131.136 lei, suma la care solicita sa fie obligat paratul P D V.

Paratul P D V a formulat la data de 04.12.2013 intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii lichidatorului judiciar ca ramasa fara obiect, in privinta nepredarii autoturismului marca Audi A4 si in consecinta respingerea pretentiilor de 248.383,27 lei, respingererea cererii de angajare a raspunderii patrimoniale ca nedovedite, in ceea ce priveste suma de 131.136,00 lei, respingerea cererii de angajare a raspunderii patrimoniale pentru neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 138 alin. 1, lit. a) din Legea 85/2006.

In motivare paratul a aratat ca autoturismul marca AUDI A4 a fost predat lichidatorului judiciar la data de 27.11.2013. In sustinerea pretentiilor sale, lichidatorul judiciar a invocat faptul ca subsemnatul se afla in posesia unui autoturism maca AUDI A4, proprietatea debitoarei. Se invoca de asemenea ca a fost notificat sa predea acest bun lichidatorului judiciar.

Paratul a mai aratat ca plicul nu a ajuns niciodata in posesia sa asa cum rezulta din copia plicului anexat si pus la dispozitie de lichidatorul judiciar dupa promovarea prezentei cereri.

Conform mentiunilor de pe plic, acesta s-a intors cu mentiunea “destinatar mutat”, or, conform cartii de identitate anexate, paratul are un singur domiciliu legal de fapt si de drept in Cluj-Napoca, neavand nici un alt domiciliu.

In concluzie, nu a fost instiintat sa predea autoturismul care se afla in posesia lui, motiv pentru care nu-i poate fi imputata nepredarea autoturismului.

In toata aceasta perioada a inteles de la ceilalti doi administratori statutari ca problema autoturismului a fost rezolvata, atat administratorii statutari cat si lichidatorul judiciar avand cunostinta de faptul ca paratul a achitat personal avansul si ratele de leasing din banii proprii dar prin societatea G T SRL.

O dovada a bunei credinte este tocmai faptul ca in urma citatiei emise de Tribunalul Specializat Cluj in prezentul dosar, a procedat Ia predarea autoturismului marca AUDI A4 la sediul lichidatorului judiciar, in data de 27.11.2013.

La aceeasi data, 27.11.2013, administratorul statutar C L a predat cartea de identitate a autoturismului.

Asadar, a aratat faptul ca administratorul statutar nu a avut cunostinta despre solicitarea de predare a autoturismului, iar in momentul in care a luat la cunostinta de soliciatrea lichidatorului judiciar, s-a conformat si a predat autoturismul.

Din aceste considerente, solicita instantei respingerea actiunii ca ramasa fara obiect.

Paratul a mai aratat ca cererea de angajare a raspunderii patrimoniale a paratului pana la concurenta sumei de 379.579,27 lei este nedovedita. Suma pentru care s-a cerut angajarea raspunderii este compusa din valoarea de inventar a autoturismului marca AUDI A4 – 248.383,27 lei si 131.136,00 lei reprezentand disponibil banesc presupus a fi ridicat de P D V.

Asa cum a aratat, autoturismul a fost predat lichidatorului judiciar in data de 27.11.2013.

In ceea ce priveste suma de 131.136,00 lei care reprezinta disponibil banesc presupus a fi ridicat de P D V paratul a aratat ca nu a ridicat niciodata suma de bani indicata: 131.136,00 lei. Societatea GLD T S.R.L. avea trei administratori statutari, nu a emis niciodata acte contabile respectiv: facturi, chitante, dispozitii de plata, deconturi, nu a ridicat niciodata sume de bani din conturile societatii deschise la banci.

Ordinul 3512/2008 al Ministerului Economiei si Finantelor privind documentele financiar contabile, impune continut minimal obligatoriu al Dispozitiei de plata, respectiv denumirea unitatii; denumire formular: plata/incasare; numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului; numele si prenumele, precum si functia (calitatea) persoanei care incaseaza/restituie suma; suma incasata/restituita (in cifre si in litere); scopul incasarii/platii; semnaturi: conducatorul unitatii, viza de control financiar preventiv, compartimentul financiar-contabil; date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, suma primita, data si semnatura; casier; suma platita/incasata; data si semnatura.

Dispozitia de plata atasata cererii de chemare in judecata nu cuprinde elementele obligatorii minimale. Lipsesc cu desavarsire: denumirea unitatii – niciunde in cuprinsul dispozitiei de plata nu apare denumirea unitatii, numarul si data (ziua, luna, anul) intocmirii formularului – dispozitia de plata nu este numerotata si nu este datata, semnaturi: conducatorul unitatii, viza de control financiar preventiv, compartimentul financiar-contabil – dispozitia de plata nu poarta nici o semnatura, date suplimentare privind beneficiarul sumei: actul de identitate, sum a primita, data si semnatura – formularul cuprinde numele beneficiarului si suma primita, insa nu cuprinde data si nici datele de identificare ale beneficiarului, casier; suma platita/incasata; data si semnatura – dispozitia de plata nu cuprinde datele casierului, data si semnatura.

Asadar, dupa cum se poate observa, dispozitia de plata prezinta foarte multe lipsuri. Aceasta nu intruneste elementele constitutive ale unei dispozitii de plata, astfel incat nu poate produce efecte. In lipsa datei, numelui casierului si a semnaturii acestuia, paratul considera ca acest formular nu reprezinta o dispozitie de plata veritabila si nu poate fi luata in considerare. Fara aceste date minimale, acesty document este lipsit de orice valoare contabila si juridica.

In concluzie, dispozitia de plata prezentata neavand nici o valoare, paratul considera ca sustinerile administratorului judiciar sunt simple afirmati nedovedite. Nu s-a facut dovada ridicarii sumei de 131.136,00 lei de catre P D V si nici a faptului ca aceasta ar fi dus la insolventa debitoarei.

Din aceste considerente, paratul solicita instantei sa constate ca sustinerile lichidatorului judiciar sunt nedovedite. Actele contabile au fost puse la dispozitia administratorului judiciar de catre ceilalti administratori statutari, P D V nu a detinut nici un fel de document contabil.

Paratul a mai aratat ca cererea nu indeplineste conditiile prevazute de art. 138 al. 1 lit a din Lege 85/2006.

Cererea de angajare a raspunderii patrimoniale a paratului P D V, pana la concurenta sumei de 379.519,27 lei a fost intemeiata pe dispozitiile art. 138 alin. 1 lit. a din Legea 85/2006 care prevede ca: “in cazul in care in raportul intocmit in conformitate cu dispozipile art. 59 alin. (1) sunt identificate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitorului, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat stare a de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte: au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane

Asadar, pentru angajarea raspunderii patrimoniale a administratorului P D V trebuie intrunite mai multe conditi cumulativ: sa existe un raport intocmit de lichidatorul judiciar care sa mentioneze in mod explicit persoanele carora le este imputabila starea de insolventa a debitorului, sa existe o cerere din parte a lichidatorului adresata judecatorului sindic pentru angajarea raspunderii patrimoniale a persoanei care se face vinovata de stare a de insolventa a debitorului, sa existe un raport de cauzalitate intre starea de insolventa a debitorului si folosirea bunurilor sau creditelor persoanei juridice in folosul propriu sau in interesul unei alte persoane.

Potrivit art. 59 alin. 1: “Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, in cazul procedurii simplificate, va intocmi si va supune judecatorului-sindic, in termenul stabilit de judeciitorul-sindic, dar care nu va putea depasi 40 de zile de la data desemnarii lichidatorului, un raport asupra cauzelor si imprejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila”.

Raportul privind cauzele si imprejurarile care au dus la aparitia starii de insolventa a debitoarei S.C. G T S.R.L. a fost intocmit la data de 03.06.2013 cu toate ca debitoarea a intrat in faliment la data de 28.01.2013 moment in care a fost confirmata calitatea de lichidator al J SPRL, iar actele contabile care trebuie sa fie la baza acestui raport au fost predate la data de 23.11.2013. Asadar, acest raport a fost depus fara a fi respectat termenul de maxim 40 de zile impus de art. 25 lit. a din Legea 85/2006.

In primul rand, lichidatorul judiciar a depus raportul cu privire la cauzele si imprejurarile care au dus la aparitia insolventei debitorului, mentionandu-se expres ca nu au fost identificate persoane din cadrul conducerii raspunziitoare de aceasta situatie. Mai mult, la capitolul “Concluzii”" sunt mentionate cu exactitate cauzele aparitiei insolventei debitorului, aceste cauze neavand nici o legatura cu administratorul statutar P D V.

In al doilea rand, pe langa mentionarea persoanelor responsabile de aparitia insolventei debitorului in raportul lichidatorului judiciar si cererea adresata judecatorului sindic, trebuie sa existe un raport de cauzalitate intre stare a de insolventa a debitorului si folosirea bunurilor persoanei juridice in interes propriu.

Asadar, aparitia starii de insolvabilitate trebuie sa fie determinata de folosirea bunurilor persoanei juridice in interesul personal al administratorului P D V.

Or, dupa cum se poate vedea, nu s-a facut dovada faptului ca bunurile ar Ii fost folosite in interesul persoanei fizice, si mai mult, nu s-a Iacut dovada faptului ca S.C. G T S.R.L. ar fi ajuns in stare de insolventa datorita faptului ca administratorul P D V a utilizat bunurile aflate in proprietatea debitorului in interes propriu.

Din aceste considerente, solicita instantei sa respinga cererea de angajare a raspunderii patrimoniale formulate de lichidatorul judiciar J SPRL impotriva administratorului statutar P D V.

Lichidatorul judiciar a formulat la data de 07 februarie 2014 raspuns la intampinare, prin care a aratat ca intelege, in esenta, sa isi mentina pozitia procesuala exprimata prin precizarea inregistrata la dosarul cauzei la data de 3 dec. 2013, aratand ca asa cum a invederat onoratei instante si prin intermediul precizarii, ca urmare a faptului ca in prezenta cauza a considerat ca sunt incidente dispozitiile cuprinse in art. 138 alin. 1 lit. a al legii 85/2006 privind insolventa, a inteles sa formuleze o cerere intemeiata pe aceste dispoziti legale impotriva lui P D V, cerere prin care a solicitat obligarea acestuia la suportarea unei parti din pasivul societatii ajunsa in incetare de plati in cuantum de 131.136 lei.

In ce priveste suma solicitata, aceasta rezulta fara nici un dubiu din acteIe contabile care au fost predate lichidatorului judiciar, acte contabile care au fost analizate, rezultatul analizarii lor fiind cuprins in raportul cu privire la cauzele si imprejurarile care au determinat intrarea societatii in incetare de plati.

Cu privire la criticile aduse de parat in sensu ca acest raport nu a fost intocrnit in termen de 40 zile de la data deschiderii procedurii, lichidatorul judiciar considera ca nu au nici un fel de reIevanta, intarzierea in redactarea raportului prevazut de art. 59 al Legii, fiind “cauzata” exclusiv de volumul mare de acte care a trebuit sa fie verificat de lichidatorul judiciar cu ocazia intocmirii raportului.

Pe de alta parte, se sustine ca prin acest raport nu s-ar fi exprimat pozitia procesuala cu privire la incidenta in prezenta cauza a dispozitiilor cuprinse in art. 138 al legii, precum si cu privire la eventualele persoane care se fac responsabile de ajungerea societatii in incetare, sustineri care, de asemenea, nu corespund realitatii.

Asa cum foarte usor se poate observa din raportul intocmit, care, de altfel, constituie unul din inscrisurile depuse in probatiune, lichidatorul judiciar a concluzionat ca “cele precizate mai sus constituie principalele cauze si imprejurari identificate de catre lichidatorul judiciar pana la acest moment si care au dus la aparitia starii insolventei, neidentificand pana la aceasta data persoane din cadrul conducerii raspunzatoare de acest fapt, urmand ca, daca astfel de elemente vor fi constatate, sa se intreprinda masurile adecvate”.

Ulterior, lichidatorul judiciar a constatat faptul ca in contul “debitori diversi”, cont 461 este inregistrata 0 suma identica ca si cuantum cu suma care a fost inscrisa pe dispozitia de plata ernisa pe numele d-lui P D V, suma platita acestuia cu titlu “avans spre decontare”.

Criticile care se aduc de parat cu privire la modul de intocmire a acestui document, nu inlatura faptuI ca acest document in conformitate cu dispozitiile cuprinse in art. 6 alin. 1 allegii 82/1991 potrivit carora “orice operatiune economico­ financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarii in contabilitate, dobandind calitatea de document justificativ”, are valoare de document justificativ, care a stat la baza inregistrarii in contabilitate.

Mai mult, potrivit art. 10 al aceluiasi act normativ “raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la persoanele prev. la art. 1 alin. 1-4 revine administratorilor, ordonatorilor de credit sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective”.

Or, asa cum reiese din extrasul comunicat de serviciul Recom –online P D V a avut calitatea de administrator al societa’ii debitoare, astfel ca ii revenea si lui, impreuna cu ceilalti administratori, obligatia nde a organizasi conduce contabilitatea societatii.

Referitor la sustinerile paratului potrivit carora, lichidatorul judiciar nu a facut dovada faptului ca aceste sume au fost folosite in interes personal, lichidatorul judiciar a aratat ca asa cum reiese din dispozitia de plata intocmita, care la aceasta data are valoare de document justificativ, suma a fost platita d-lui P cu titlu de “avans spre decontare”. In aceste conditii, obligatia de a preda societatii debitoare documente justificative cu privire la modalitatea in care aceasta suma a fost folosita ii revenea d-lui P, in baza contabiliziirii acestor documente justificative, diminuandu-se si in final decontandu-se integral sumele care au fost ridicate din casieria societatii. Insa, asa cum se poate observa, paratul nu a prezentat nici un fel de documente justificative in acest sens nici anterior si nici ulterior deschiderii procedurii referitoare la debitoare.

De altfel aceasta situatie s-a mentinut si dupa formularea prezentei cereri, d­nul P neprezentand nici lichidatorului judiciar vreun document din care sa reiasa modalitatea in care a inteles sa foloseasca sumele care potrivit, documentului justificativ, inregistrat in evidenta contabila a societatii le-a ridicat.

Analizand actele si lucrarile dosarului, judecatorul sindic retine urmatoarele:

Prin incheierea civila nr. …../2012 pronuntata de Tribunalul Specializat Cluj in dosarul nr. …../2012 s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolventei la solicitarea debitoarei SC G T SRL.

Anterior deschiderii procedurii insolventei calitatea de administrator statutar al societatii debitoare a detinut-o paratul P D V, dar si numitii C L si C G, toti cei trei administratori au avut puteri depline, au fost numiti in functia de administratori statutari ai SC G T SRL la data de 16.03.2004 si pe o perioada nedeterrninata, astfel cum reiese din extrasul 0NRC de la filele 17-20.

Potrivit art. 138 alin. 1 lit. a din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei in cazul in care … sunt identijicate persoane carora le-ar fi imputabila aparitia starii de insolventa a debitoarei … , judecatorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns in stare de insolventd, sa fie suportata de membrii organelor de conducere si/ sau supraveghere din cadrul societatii, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin fapta de a folosi bunurile sau creditele persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane.

Angajarea raspunderii civile delictuale implica intrunirea cumulativa a patru conditii: savarsirea unei fapte ilicite dintre cele enumerate de art. 138 alin. 1, fapta ilicita sa fi cauzat insolventa societatii debitoare in tot sau in parte, existenta vinovatiei autorului faptei ilicite pentru cauzarea insolventei debitoarei, existenta unui prejudiciu, precum si legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si existenta prejudiciului.

In ceea ce priveste fapta ilicita imputata paratului, astfel cum reiese din precizarea de actiune din data de 03 decembrie 2013 – folosirea bunurilor persoanei juridice in folosul propriu sau in cel al unei alte persoane – judecatorul sindic retine ca, se solicita antrenarea raspunderii paratului P D V pentru suma de 131.136 de lei intrucat acesta, in calitate de administrator statutar al debitoarei SC G T SRL a ridicat din casieria debitoarei suma de 131.136 de lei, aspect care rezulta din dispozi(ia de plata pe care acesta a refuzat sa o semneze si care se regaseste in contul 461 – debitori diversi.

Examinand inscrisul aflat la fila 30 a dosarului, judecatorul sindic retine ca se intituleaza dispozitie de plata pentru suma de 131.136 de lei reprezentand avans spre decontare, fiind mentionat numele si prenumele paratului P D V in calitate de administrator.

Este adevarat ca in balanta de verificare aferenta lunii octombrie 2012 a fost inregistrata suma de 131.136 de lei la contul 461 intitulat debitori diversi.

Intrucat dispozitia de plata nu este asumata prin semnatura de catre parat aceasta nu produce efecte juridice impotriva acestuia, judecatorul sindic retinand faptul ca un asemenea formular ar fi putut fi completat de orice persoana, insa nu poate fi opozabila paratului in lipsa asumarii prin semnatura a acestuia.

In plus, nu se poate aplica prezumtia simpla a folosirii banilor de catre parat, nu doar pentru argumentele deja expuse ci si pentru ca unul din  ceilalti  doi administratori, C L si-a asumat un angajament de platii sa achite sum a de 131.136 de lei (astfel cum reiese din inscrisul depus in probatiune la fila 57), ceea ce poate naste prezumtia simpla a folosirii de catre acesta a banilor pe care s-a angajat a-I restitui.

In consecinta, raportat la ansamblul materialului probator administrat in cauza judecatorul sindic constata ca reclamantul nu a probat savarsirea faptei ilicite prevazute de art. 138 alin. I lit. a din Legea nr. 85/2006 de catre parat.

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 138 alin.1 lit. a din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, Tribunalul va respinge actunea formulata de reclamantul J SPRL, in calitate de lichidator judiciar al SC G T SRL in contradictoriu cu paratul P D V ca neintemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Respinge actiunea formulata si precizata de reclamantul J SPRL, in calitate de lichidator judiciar al SC G T SRL in contradictoriu cu paratul P D V, avand CNP ………….., cu dom. in Cluj-Napoca.

Cu drept de recurs in termen de 7 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi … martie 2014.

Pe rol fiind examinarea cererii formulata de catre reclamantul Z L V, in contradictoriu cu paratii SC E R A R S.A., judetul Ilfov si L C, avand ca obiect pretentii.

La apelul nominal se prezinta reprezentantul reclamantului, avocatul A S, cu imputernicire avocatiala depusa la dosar la fila 19 si reprezentantul paratei E R A R S.A., avocatul A M, cu imputernicire avocatiala la dosar la fila 32.

Procedura de citare este indeplinita.

S-a facut referatul cauzei, dupa care se constata ca s-a depus la dosar, in data de (..).(..).2013, din partea paratei SC E R A R S.A. o cerere de suspendare a cauzei in temeiul dispozitiilor art. 413, al. 1 pct. 2 Noul Cod de procedura civila, pana la solutionarea definitiva a dosarului penal nr. …/P/2012.

Instanta pune in discutia partilor exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Specializat Cluj de solutionare a cauzei, raportat la natura, obiectul si valoarea cauzei.

Reprezentantul reclamantului solicita respingerea exceptiei. Este vorba despre un litigiu intre profesionisti si in acest caz competenta de solutionare apartine Tribunalului Specializat Cluj.

Reprezentantul paratei lasa la aprecierea instantei modul de solutionare a exceptiei.

Instanta retine cauza in pronuntare, cu privire la exceptia invocata.

T R I B U N A L U L,

Prin cererea inregistrata in data de (..).(..).2013, la Tribunalul Specializat Cluj, reclamantul Z L V i-a chemat in judecata pe parata SC E R A R SA si pe intervenientul fortat L C, solicitand instantei, ca prin hotararea ce o va pronunta, sa o oblige pe parata la plata sumei de 1.030.000 lei (echivalent al sumei de 250.000 euro la cursul BNR de 4,12 lei din data de 06.05.2012) cu titlu de daune patrimoniale si nepatrimoniale, din care suma de 905.930 lei, daune nepatrimoniale pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala si suma de 670 lei cu titlu de daune patrimoniale, la plata penalitatilor in cuantum de 0,2 % zi calculata pentru fiecare zi de intarziere incepand cu data de 15.12.2012, termenul legal scadent de 90 zile cand parata trebuia sa raspunda si pana la plata efectiva, sa constate ca parata nu a respectat prevederile art. 36 din Ordinul nr. 14/2011 al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si sa fie obligata la plata daunelor solicitate si cuantificate in cererea de despagubire depusa, precum si la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca in dimineata zilei de (..).(..)..2012, ora …, in timp ce conducea autoturismul marca Dacia Logan cu numarul GJ-..-…, in Cluj-Napoca, pe Strada Motilor, la intersectia cu Strada …., a fost lovit de catre autoturismul cu numarul de in matriculare CJ-..-…. marca Dacia Logan, condus de catre L C. Vinovat de producerea accidentului este L C, care a efectuat un viraj la stanga fara a acorda prioritate de trecere autoturismului condus de catre reclamant. In urma accidentului, reclamantul a fost dus la UPU Cluj-Napoca, stabilindu-se diagnosticul de fractura cominutiva cu mica deplasare cavitate acetabulara dr. accident rutier din data de (..).(..)..2012. Prin rezolutia pronuntata de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca, in dosarul nr. …./P/2012 s-a inceput urmarirea penala impotriva invinuitului L C, acesta fiind cercetat pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de art. 184, al. 2 si 4 Cod penal. Prin adresa nr. …../BRCP/LA din data de (..).(..).2013, emisa de catre Politia municipiului Cluj-Napoca, reclamantul a fost informat ca in dosarul vinovatului se continua cercetarile de catre compartimentul specializat de cercetare penala. L C conducea autoturismul marca Dacia Logan, cu numar de inmatriculare CJ-..-…, apartinand S.C. M N S SRL, avand polita de asigurare

RCA seria RO/../… /.. nr …….., emisa de catre S.C. E R A R S.A., valabila la data producerii accidentului. Temeiul de drept al cererii de chemare in judecata il constituie art. 1349-1350, 1357-1359, 1381-1395, 2223-2226 Noul Cod civil, Legea nr. 136/1995, Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 14/2011. Art. 2223 din Noul Cod civil, prevede ca „in cazul asigurarii de raspundere civila, asiguratorul se obliga sa plateasca o despagubire pentru de la avizarea producerii evenimentului asigurat de catre partea prejudiciata ori de catre asigurat”. Conform art. 37, daca asiguratorul RCA nu isi indeplineste obligatiile in termenele prevazute la art. 36 sau si le indeplineste defectuos, inclusiv daca diminueaza nejustificat despagubirea, la suma de despagubire cuvenita, care se plateste de asigurator, se aplica o penalizare de 0,2 %, calculata pentru fiecare zi de intarziere. Parata nu a respectat termenele legale prevazute de catre legislatia in domeniu.

La acest termen de judecata, instanta a invocat, din oficiu, exceptia necompetentei materiale de solutionare a cauzei, reprezentantulreclamantului opunandu-se admiterii ei iar reprezentantul paratei lasand la aprecierea instantei modul de solutionare a acesteia.

Analizand exceptia invocata, instanta o va admite conform art. 132 N.C.pr.civ. si va dispune trimiterea dosarului spre solutionare Tribunalului Cluj, pe raza teritoriala a careia isi are sediul un dezmembramant al paratei, tot aici fiind domiciliul intervenientului fortat si locul producerii accidentului, actiunea fiind inregistrata in data de (..).(..).2013, dupa intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila si avand ca obiect principal, acordarea unor despagubiri de peste un milion de lei, in speta fiind aplicabile si prevederile art. 115 N.C.pr.civ..

Asa cum se deduce din prevederile art. 94, pct. 1, lit. j si art. 95 N.C.pr.civ., tribunalele sunt competente sa solutioneze cererile in materie civila cererile avand o valoare de peste 200.000 lei. Faptul ca litigiul se poarta intre „profesionisti” nu atrage competenta materiala de solutionare a acestuia de catre Tribunalul Specializat Cluj, neexistand vreo norma de procedura care sa prevada faptul ca litigiile dintre „profesionisti” trebuie sa fie judecate de catre aceasta instanta specializata.

Instanta specializata fiind, Tribunalul Specializat Cluj nu poate solutiona decat acele cauze ce ii sunt expres date de catre legiuitor spre competenta solutionare. Categoria „profesionistilor” nu este identica si nu poate fi confundata cu cea a fostilor comercianti, o extindere a competentei, prin analogie, considerand ca automat toate litigiile purtate intre „profesionisti” trebuie solutionate de catre instantele specializate, foste comerciale, neputand fi facuta. La stabilirea competentei materiale, nu se poate aplica vreo analogie, normele ce reglementeeaza aceasta materie, trebuind sa fie exprese si de stricta interpretare. Nu exista nicio norma legala care sa prevada ca fostele instante comerciale se transforma in instante „profesioniste” practic toate textele de lege ce se refereau la competenta instantelor comerciale fata de raporturile dintre comercianti, fiind cazute in desuetudine, odata cu disparitia „dreptului comercial”, ca ramura distincta a „dreptului civil”.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII,

H O T Ă R Ă S T E:

Declina competenta materiala de solutionare a cererii formulate de catre reclamantul Z L V, cu domiciliul procesual ales in Cluj-Napoca, str……, nr…., bl. …., ap. .., in contradictoriu cu parata SC E R A R SA, cu sediul procesual ales in Cluj-Napoca, str…., nr. .., ap. .. si cu intervenientul fortat L C, domiciliat in Cluj-Napoca, str. …., nr. .., ap. .., in favoarea Tribunalului Cluj.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica din data de (..).(..).2013.

PRESEDINTE,

GREFIER,

I P

S M

S-a luat spre examinare, urmare declinarii competentei materiale prin Sentinta civila Nr. …. din (..).(..).2013 pronuntata de Tribunalul Specializat Cluj in prezentul dosar, actiunea civila promovata de catre reclamantul Z L V in contradictoriu cu paratii E R A R SA si L C, avand ca obiect pretentii.

La apelul nominal facut in sedinta publica au raspuns: reprezentantul reclamantului, avocat A S precum si paratul L C, personal, lipsind celelalte parti.

Procedura legal indeplinita.

Avocat A S, pentru reclamant depune punctul de vedere al Curtii de Apel Cluj privind aceste declinari de competenta.

Instanta invoca exceptia de necompetenta materiala a Tribunalului Cluj avand in vedere natura litigiului si invedereaza paratului prezent ca trebuie trimis dosarul pentru solutionarea conflictului negativ de competenta iar in urma stabilirii, va primi citatie.

T R I B U N A L U L

Asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata in data de (..) august 2013, la Tribunalul Specializat Cluj, reclamantul Z L V i-a chemat in judecata pe parata SC E R A R SA si pe intervenientul fortat L C, solicitand instantei, ca prin hotararea ce o va pronunta, sa o oblige pe parata la plata sumei de 1.030.000 lei (echivalent al sumei de 250.000 euro la cursul BNR de 4,12 lei din data de 06.05.2012) cu titlu de daune patrimoniale si nepatrimoniale, din care suma de 905.930 lei, daune nepatrimoniale pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala si suma de 670 lei cu titlu de daune patrimoniale, la plata penalitatilor in cuantum de 0,2 % zi calculata pentru fiecare zi de intarziere incepand cu data de 15.12.2012, termenul legal scadent de 90 zile cand parata trebuia sa raspunda si pana la plata efectiva, sa constate ca parata nu a respectat prevederile art. 36 din Ordinul nr. 14/2011 al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si sa fie obligata la plata daunelor solicitate si cuantificate in cererea de despagubire depusa, precum si la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca in dimineata zilei de (..).(..).2012, ora (..), in timp ce conducea autoturismul marca Dacia Logan cu numarul GJ-..-…, in Cluj-Napoca, pe Strada Motilor, la intersectia cu Strada …, a fost lovit de catre autoturismul cu numarul de in matriculare CJ-..-… marca Dacia Logan, condus de catre L C. Vinovat de producerea accidentului este L C, care a efectuat un viraj la stanga fara a acorda prioritate de trecere autoturismului condus de catre reclamant. In urma accidentului, reclamantul a fost dus la  UPU Cluj-Napoca, stabilindu-se diagnosticul de fractura cominutiva cu mica deplasare cavitate acetabulara dr. accident rutier din data de (..).(..)..2012.

Prin rezolutia pronuntata de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca, in dosarul nr. …./P/2012 s-a inceput urmarirea penala impotriva invinuitului L C, acesta fiind cercetat pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de art. 184, al. 2 si 4 Cod penal. Prin adresa nr. …./BRCP/LA din data de (..).(..)..2013, emisa de catre Politia municipiului Cluj-Napoca, reclamantul a fost informat ca in dosarul vinovatului se continua cercetarile de catre compartimentul specializat de cercetare penala. L C conducea autoturismul marca Dacia Logan, cu numar de inmatriculare CJ-..-…, apartinand S.C. M N S SRL, avand polita de asigurare RCA seria RO/../… /… nr. …., emisa de catre S.C. E R A R S.A., valabila la data producerii accidentului.

In drept a invocat art. 1349-1350, 1357-1359, 1381-1395, 2223-2226 Noul Cod civil, Legea nr. 136/1995, Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 14/2011.

Prin intampinarea depusa la dosar, in data de (..).(..).2013 (filele 25-31) parata S.C. E R A R S.A. a invocat exceptia netimbrarii cererii de chemare in judecata, a solicitat suspendarea prezentei cauze, potrivit art. 19. al. 2 C.pr.pen., pana la solutionarea definitiva a cauzei penale, iar pe fond a solicitat respingerea pretentiilor privind daunelor materiale, ca nedovedite si diminuarea cuantumului daunelor morale pana la o limita rezonabila si care sa se incadreze in limitele practicii judiciare.

Prin Sentinta civila nr. …. din (..).(..)..2013, Tribunalul Comercial Cluj si-a declinat competenta materiala de solutionare a cererii in favoarea Tribunalului Cluj.

Asa fiind, prezenta cauza a fost inregistrata pe rolul Tribunalului Cluj – Sectia civila, la data de (..).(..).2014.

La primul termen de judecata din data de (..).(..).2014, fixat pentru solutionarea cererii, Tribunalul, in temeiul art. 137 C.pr.civ. din oficiu a invocat si a pus in discutie exceptia necompetentei materiale a acestei instante dand eficienta si prevederilor alin. 2 al art. 137 C.pr.civ.

Analizand cu prioritate exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Cluj, instanta o va admite, pentru considerentele ce urmeaza:

Prin cererea de chemare in judecata reclamantul a invocat existenta unor raporturi juridice care isi au izvorul in contractul de asigurare incheiat intre SC E R A R SA si paratul L C, fiind astfel vorba despre raporturi juridice intre persoane care au calitatea de profesionisti in materia activitatilor de productie, comert sau prestari de servicii si un alt subiect de drept civil.

Potrivit dispozitiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 in cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Potrivit art.37 din acelasi act normativ, in domeniile prevazute de art.36 alin. (3) se pot infiinta tribunale specializate. Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se infiinteaza.

Prin infiintarea Tribunalului Comercial Cluj, acesta a preluat potrivit dispozitiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competenta tribunalului in domeniul in care s-a infiintat, respectiv cauzele de natura comerciala, in prezent si litigiile dintre sau cu profesionisti.

Se retine in acest sens faptul ca, desi criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material si-a pierdut functionalitatea, niciuna dintre normele noului Cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere in aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor in care cel putin una dintre parti are calitatea de profesionist in materia „activitatilor de productie, comert sau prestari de servicii” (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, inlocuieste expresiile „acte de comert”, respectiv „fapte de comert”) de celelalte litigii care implica profesionisti in alte materii si conferirea competentei de solutionare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotararea nr. 654/31 august 2011.

Pe de alta parte , dispozitiile  art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 au un caracter enuntiativ si nu limitativ prevazand posibilitatea infiintarii in cadrul sectiilor civile, a unor complete specializate pentru solutionarea anumitor categorii de litigii, in considerarea obiectului sau naturii acestora, precum : cereri in materie de insolventa, concordat preventiv si mandat ad hoc; cereri in materia societatilor comerciale si a altor societati, cu sau fara personalitate impiedicarea ori denaturarea concurentei; cererile privind titlurile de valoare si alte instrumente financiare.

Conform art. 228 din Legea nr. 71/2011, norma speciala fata de art. 227 din acelasi act normativ, pana la data intrarii in vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Arges, Cluj si Mures se reorganizeaza ca tribunale specializate sau, dupa caz, ca sectii civile in cadrul tribunalelor Arges, Cluj si Mures, in conditiile art. 226.

Stabilirea intregii sfere de competenta a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozitiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizand doar o parte dintre cauzele de competenta tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevad expres ca anumite cauze sunt de competenta tribunalelor comerciale ori, dupa caz, de competenta sectiilor comerciale ale tribunalelor sau curtilor de apel.

Tribunalele comerciale Arges, Cluj si Mures au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin Hotararea CSM nr. 654/31 august 2011. Pentru a pronunta aceasta hotarare, Consiliul Superior al Magistraturii a avut in vedere volumul de activitate inregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparatie cu volumul de activitate in materie comerciala de la alte tribunale situate in localitati in care isi au sedii curti de apel, similar cu situatia in care se afla cele trei tribunale specializate si care au o schema relativ apropiata cu cea rezultata din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.

Desi Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronuntat expres asupra competentei materiale a tribunalelor specializate, a avut in vedere, in mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instante, volum care include toate cauzele a caror natura „comerciala” era determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 si art. 56 din Codicele de comert din 1887. In consecinta, nu se poate retine intentia legiuitorului de a transfera competenta de solutionare a acestor cauze in favoarea sectiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea pastrand in favoarea tribunalelor specializate competenta materiala in limitele competentei fostelor tribunale comerciale.

Avand in vedere motivele expuse mai sus, in baza dispozitiilor art.132 al.3 C.proc.civ. tribunalul va declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

In conformitate cu disp.art.133 al.2 si art.134 cod procedura civila se va constata conflictul negativ de competenta si se va suspenda, din oficiu judecata cauzei, urmand a trimite prezentul dosar la Curtea de Apel Cluj in vederea solutionarii conflictului negativ de competenta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Admite exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Cluj.

Declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

Constata conflictul negativ de competenta.

Suspenda din oficiu judecata cauzei si trimite dosarul la Curtea de Apel Cluj in vederea solutionarii conflictului negativ de competenta.

Fara cale de atac.

Pronuntata in sedinta publica de la (..).(..).2014.

Presedinte,

C-A C

Grefier,

G P

Pe rol fiind solutionarea conflictului de competenta ivit intre Tribunalul Cluj si Tribunalul Specializat Cluj, vizand stabilirea instantei competente material sa solutioneze cererea de chemare in judecata formulata de catre reclamantul Z L V, in contradictoriu cu parata S.C. E R A R S.A. si cu intervenientul fortat L C.

Prezenta s-a dat in Camera de Consiliu, fara citarea partilor.

C U R T E A:

Prin sentinta civila nr. …./18 noiembrie 2013 a Tribunalului Specializat Cluj, pronuntata in dosarul nr. … /1285/2013, s-a declinat competenta materiala de solutionare a cererii formulate de catre reclamantul Z L V in contradictoriu cu parata SC E R A R SA si cu intervenientul fortat L C, in favoarea Tribunalului Cluj.

Pentru a pronunta aceasta sentinta tribunalul specializat a analizat exceptia de necompetenta materiala a instantei invocata din oficiu, pe care a admis-o conform art. 132 N.C.pr.civ. si a dispus trimiterea dosarului spre solutionare Tribunalului Cluj, pe raza teritoriala a careia isi are sediul un dezmembramant al paratei, tot aici fiind domiciliul intervenientului fortat si locul producerii accidentului, actiunea fiind inregistrata in data de 30 august 2013, dupa intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila si avand ca obiect principal, acordarea unor despagubiri de peste un milion de lei, in speta fiind aplicabile si prevederile art.115 N.C.pr.civ..

Asa cum se deduce din prevederile art. 94, pct. 1, lit. j si art. 95 N.C.pr.civ., tribunalele sunt competente sa solutioneze cererile in materie civila cererile avand o valoare de peste 200.000 lei.

Faptul ca litigiul se poarta intre „profesionisti” nu atrage competenta materiala de solutionare a acestuia de catre Tribunalul Specializat Cluj, neexistand vreo norma de procedura care sa prevada faptul ca litigiile dintre „profesionisti” trebuie sa fie judecate de catre aceasta instanta specializata. Instanta specializata fiind, Tribunalul Specializat Cluj nu poate solutiona decat acele cauze ce ii sunt expres date de catre legiuitor spre competenta solutionare. Categoria „profesionistilor” nu este identica si nu poate fi confundata cu cea a fostilor comercianti, o extindere a competentei, prin analogie, considerand ca automat toate litigiile purtate intre „profesionisti” trebuie solutionate de catre instantele specializate, foste comerciale, neputand fi facuta. La stabilirea competentei materiale, nu se poate aplica vreo analogie, normele ce reglementeaza aceasta materie, trebuind sa fie exprese si de stricta interpretare. Nu exista nicio norma legala care sa prevada ca fostele instante comerciale se transforma in instante „profesioniste” practic toate textele de lege ce se refereau la competenta instantelor comerciale fata de raporturile dintre comercianti, fiind cazute in desuetudine, odata cu disparitia „dreptului comercial”, ca ramura distincta a „dreptului civil”.

Prin sentinta civila nr. …/ 19 februarie 2014 a Tribunalul Cluj, pronuntata in dosarul nr. …/1285/2013, s-a admis exceptia necompetentei materiale a Tribunalului Cluj si, in consecinta, s-a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

S-a constatat conflictul negativ de competenta. S-a suspendat din oficiu judecata cauzei si s-a trimis dosarul la Curtea de Apel Cluj in vederea solutionarii conflictului negativ de competenta.

Pentru a pronunta aceasta hotarare tribunalul a retinut ca prin cererea de chemare in judecata reclamantul a invocat existenta unor raporturi juridice care isi au izvorul in contractul de asigurare incheiat intre SC E R A R SA si paratul L C, fiind astfel vorba despre raporturi juridice intre persoane care au calitatea de profesionisti in materia activitatilor de productie, comert sau prestari de servicii si un alt subiect de drept civil.

Potrivit dispozitiilor art.36 alin.3 din Legea nr.304/2004 in cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.

Potrivit art.37 din acelasi act normativ, in domeniile prevazute de art. 36 alin.(3) se pot infiinta tribunale specializate. Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet. Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se infiinteaza.

Prin infiintarea Tribunalului Comercial Cluj, acesta a preluat potrivit dispozitiilor art.37 alin.3 din Legea nr.304/2004 cauzele de competenta tribunalului in domeniul in care s-a infiintat, respectiv cauzele de natura comerciala, in prezent si litigiile dintre sau cu profesionisti.

Se retine in acest sens faptul ca, desi criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material si-a pierdut functionalitatea, niciuna dintre normele noului Cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere in aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor in care cel putin una dintre parti are calitatea de profesionist in materia „activitatilor de productie, comert sau prestari de servicii” (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, inlocuieste expresiile „acte de comert”, respectiv „fapte de comert”) de celelalte litigii care implica profesionisti in alte materii si conferirea competentei de solutionare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotararea nr. 654/31 august 2011.

Pe de alta parte, dispozitiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011 au un caracter enuntiativ si nu limitativ prevazand posibilitatea infiintarii in cadrul sectiilor civile, a unor complete specializate pentru solutionarea anumitor categorii de litigii, in considerarea obiectului sau naturii acestora, precum : cereri in materie de insolventa, concordat preventiv si mandat ad hoc; cereri in materia societatilor comerciale si a altor societati, cu sau fara personalitate impiedicarea ori denaturarea concurentei; cererile privind titlurile de valoare si alte instrumente financiare.

Conform art. 228 din Legea nr. 71/2011, norma speciala fata de art. 227 din acelasi act normativ, pana la data intrarii in vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Arges, Cluj si Mures se reorganizeaza ca tribunale specializate sau, dupa caz, ca sectii civile in cadrul tribunalelor Arges, Cluj si Mures, in conditiile art. 226.

Stabilirea intregii sfere de competenta a tribunalelor specializate revine, conform art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozitiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizand doar o parte dintre cauzele de competenta tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevad expres ca anumite cauze sunt de competenta tribunalelor comerciale ori, dupa caz, de competenta sectiilor comerciale ale tribunalelor sau curtilor de apel. Tribunalele comerciale Arges, Cluj si Mures au fost reorganizate ca tribunale specializate, prin Hotararea CSM nr. 654/31 august 2011. Pentru a pronunta aceasta hotarare, Consiliul Superior al Magistraturii a avut in vedere volumul de activitate inregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparatie cu volumul de activitate in materie comerciala de la alte tribunale situate in localitati in care isi au sedii curti de apel, similar cu situatia in care se afla cele trei tribunale specializate si care au o schema relativ apropiata cu cea rezultata din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun.

Desi Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronuntat expres asupra competentei materiale a tribunalelor specializate, a avut in vedere, in mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instante, volum care include toate cauzele a caror natura „comerciala” era determinata prin aplicarea dispozitiilor art.3, art. 4, art. 7, art. 9 si art. 56 din Codicele de comert din 1887. In consecinta, nu se poate retine intentia legiuitorului de a transfera competenta de solutionare a acestor cauze in favoarea sectiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea pastrand in favoarea tribunalelor specializate competenta materiala in limitele competentei fostelor tribunale comerciale.

Avand in vedere motivele expuse mai sus, in baza dispozitiilor art.132 al.3 C.proc.civ. tribunalul a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

In conformitate cu disp.art.133 al.2 si art.134 cod procedura civila s-a constatat conflictul negativ de competenta si s-a suspendat, din oficiu judecata cauzei, urmand a trimite prezentul dosar la Curtea de Apel Cluj in vederea solutionarii conflictului negativ de competenta.

Curtea, legal investita cu solutionarea conflictului negativ de competenta dintre Tribunalul Cluj si Tribunalul Specializat Cluj, in temeiul art. 135 alin. 1 din noul C.pr.civ. , retine urmatoarele:

Astfel, prin cererea de chemare in judecata inregistrata sub nr. …./1285/2013 la data de (..) august 2013, la Tribunalul Specializat Cluj, reclamantul Z L V a chemat in judecata pe parata SC E R A R SA si pe intervenientul fortat L C, solicitand instantei, ca prin hotararea ce o va pronunta, sa o oblige pe parata la plata sumei de 1.030.000 lei (echivalent al sumei de 250.000 euro la cursul BNR de 4,12 lei din data de 06.05.2012) cu titlu de daune patrimoniale si nepatrimoniale, din care suma de 905.930 lei, daune nepatrimoniale pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala si suma de 670 lei cu titlu de daune patrimoniale; la plata penalitatilor in cuantum de 0,2 % zi calculata pentru fiecare zi de intarziere incepand cu data de 15.12.2012, termenul legal scadent de

90 zile cand parata trebuia sa raspunda si pana la plata efectiva; sa constate ca parata nu a respectat prevederile art. 36 din Ordinul nr. 14/2011 al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor si sa fie obligata la plata daunelor solicitate si cuantificate in cererea de despagubire depusa, precum si la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca in dimineata zilei de (..).(..).2012, ora (..), in timp ce conducea autoturismul marca Dacia Logan cu numarul GJ-..-…, in Cluj-Napoca, pe Strada Motilor, la intersectia cu Strada (…), a fost lovit de catre autoturismul cu numarul de in matriculare CJ-..-… marca Dacia Logan, condus de catre L C. Vinovat de producerea accidentului este L C, care a efectuat un viraj la stanga fara a acorda prioritate de trecere autoturismului condus de catre reclamant. In urma accidentului, reclamantul a fost dus la UPU Cluj-Napoca, stabilindu-se diagnosticul de fractura cominutiva cu mica deplasare cavitate acetabulara dr. accident rutier din data de (..).(..).2012. Prin rezolutia pronuntata de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca, in dosarul nr. …./P/2012 s-a inceput urmarirea penala impotriva invinuitului L C, acesta fiind cercetat pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta si pedepsita de art. 184, al. 2 si 4 Cod penal.

Prin adresa nr. …./BRCP/LA din data de (..).(..).2013, emisa de catre Politia municipiului Cluj-Napoca, reclamantul a fost informat ca in dosarul vinovatului se continua cercetarile de catre compartimentul specializat de cercetare penala.

L C conducea autoturismul marca Dacia Logan, cu numar de inmatriculare CJ-..-…, apartinand S.C. M N S SRL, avand polita de asigurare RCA seria RO/../… /.. nr. ……., emisa de catre S.C. E R A R S.A., valabila la data producerii accidentului.

In drept, reclamantul a invocat prevederile art. 1349-1350, 1357-1359, 1381-1395, 2223-2226 Noul Cod civil, Legea nr. 136/1995, Ordinul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor nr. 14/2011.

La data formularii cererii de chemare in judecata si a investirii primei instante, 30 august 2013 sunt in vigoare prevederile noului Cod civil, care in art. 3 statueaza ca „Dispozitiile prezentului cod se aplica si raporturilor dintre profesionisti, precum si raporturilor dintre acestia si orice alte subiecte de drept civil. Sunt considerati profesionisti toti cei care exploateaza o intreprindere.

Constituie exploatarea unei intreprinderi exercitarea sistematica, de una sau mai multe persoane, a unei activitati organizate ce consta in producerea, administrarea ori instrainarea de bunuri sau prestarea de servicii, indiferent daca are sau nu un scop lucrativ.

In conformitate cu prevederile art. 36 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 republicata, „tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet”, alin. 2 si 3 ale aceluiasi articol aratand ce se cuprinde in circumscriptia fiecarui tribunal, respectiv, ce sectii sau complete specializate pot functiona in cadrul fiecarui tribunal, astfel :

„(2) In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.

(3) In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau, dupa caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, societati comerciale, registrul comertului, insolventa, concurenta neloiala sau pentru alte materii, precum si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale”.

Art. 37 Legea nr. 304/2004 republicata, prevede urmatoarele :

„(1) In domeniile prevazute de art. 36 alin. (3) se pot infiinta tribunale specializate.

(2)Tribunalele specializate sunt instante fara personalitate juridica, care pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.

(3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se infiinteaza”.

Prin infiintarea Tribunalului Comercial Cluj, acesta a preluat potrivit dispozitiilor art.37 alin.3 din legea nr.304/2004 cauzele de competenta tribunalului in domeniul in care s-a infiintat, respectiv cauzele de natura comerciala, in prezent si litigiile dintre sau cu profesionisti.

Se retine in acest sens faptul ca, desi criteriul de delimitare a cauzelor prin raportare la dreptul material si-a pierdut functionalitatea, niciuna dintre normele noului Cod civil ori ale Legii nr.71/2011 de punere in aplicare a acestuia, nu interzice separarea litigiilor in care cel putin una dintre parti are calitatea de profesionist in materia „activitatilor de productie, comert sau prestari de servicii” (expresie care, conform art. 8 din Legea nr. 71/2011, inlocuieste expresiile „acte de comert”, respectiv „fapte de comert”) de celelalte litigii care implica profesionisti in alte materii si conferirea competentei de solutionare a primei categorii tribunalelor specializate, astfel cum a procedat, implicit, Consiliul Superior al Magistraturii prin Hotararea nr. 654/31 august 2011.

Art. 226 din aceeasi lege, prevede urmatoarele:

„(1) Prin hotarare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al instantei, in raport cu numarul cauzelor, se pot infiinta,in cadrul sectiilor civile, complete specializate pentru solutionarea anumitor categorii de litigii, in considerarea obiectului sau naturii acestora, precum:

a) cererile in materie de insolventa, concordat preventiv si mandat ad hoc;

b) cererile in materia societatilor comerciale si a altor societati, cu sau fara personalitate juridica, precum si in materia registrului comertului;

c) cererile care privesc restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei;

d) cererile privind titlurile de valoare si alte instrumente financiare.

(2) La infiintarea completelor specializate potrivit alin. (1) se va tine seama de urmatoarele criterii:

a) asigurarea unui volum de activitate echilibrat intre judecatorii sectiei;

b) specializarea judecatorilor si necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora;

c) respectarea principiului repartizarii aleatorii.

(3) Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii prevazuta la alin. (1) isi va produce efectele de la data intrarii in vigoare a Codului civil”.

Pe de alta parte, dispozitiile art. 226 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, actualizata, au un caracter enuntiativ, exemplificativ si nu limitativ prevazand posibilitatea infiintarii in cadrul sectiilor civile, a unor complete specializate pentru solutionarea anumitor categorii de litigii, in considerarea obiectului sau naturii acestora, ipoteza care reiese din folosirea conjunctiei  precum pentru a exprima un raport comparativ echivalent cu “de exemplu”, “de pilda”.

In acelasi timp, potrivit art. 227 din aceeasi lege, „daca legea speciala prevede ca anumite cauze sunt de competenta tribunalelor comerciale ori, dupa caz, de competenta sectiilor comerciale ale tribunalelor sau curtilor de apel, dupa intrarea in vigoare a Codului civil, competenta de judecata revine tribunalelor specializate sau, dupa caz, sectiilor civile ale tribunalelor, reorganizate potrivit art. 228, respectiv sectiilor civile reorganizate conform art. 225”.

In conformitate cu prevederile art. 228 alin. 1 din aceeasi lege, „pana la data intrarii in vigoare a Codului civil, tribunalele comerciale Arges, Cluj si Mures se reorganizeaza ca tribunale specializate sau, dupa caz, ca sectii civile in cadrul tribunalelor Arges, Cluj si Mures, in conditiile art. 226”, alin. 2 al aceluiasi articol prevazand ca „la stabilirea cauzelor de competenta tribunalelor specializate sau, dupa caz, a sectiilor civile reorganizate potrivit alin. (1) se va tine seama de numarul si natura cauzelor, de specializarea judecatorilor, de necesitatea valorificarii experientei profesionale a acestora, precum si de volumul de activitate al instantei”.

Astfel, solutia care rezulta din interpretarea art. 228 din Legea nr. 71/2011, norma speciala fata de art. 227 din acelasi act normativ, conform topografiei textului, este cea contrara.

Stabilirea intregii sfere de competenta a tribunalelor specializate revine, conform art. 228 alin. 1 din Legea nr. 71/2011, Consiliului Superior al Magistraturii, dispozitiile art. 227 din Legea nr. 71/2011 vizand doar o parte dintre cauzele de competenta tribunalelor specializate, respectiv cele pentru care legile speciale prin raportare la noul Cod civil prevad expres ca anumite cauze sunt de competenta tribunalelor comerciale ori, dupa caz, de competenta sectiilor comerciale ale tribunalelor sau curtilor de apel.

In aplicarea prevederilor art. 228 din Legea nr. 71/2011, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat Hotararea nr. 654 din 31 august 2011, prin care, intre altele, a dispus reorganizarea ca tribunale specializate a tribunalelor comerciale Arges, Cluj si Mures, incepand cu data de 01 octombrie 2011, avand in vedere „volumul de activitate inregistrat la nivelul celor trei tribunale comerciale prin comparatie cu volumul de activitate in materie comerciala de la alte tribunale situate in localitati in care isi au sedii curti de apel, similar cu situatia in care se afla cele trei tribunale specializate si care au o schema relativ apropiata cu cea rezultata din comasarea schemei tribunalului specializat cu cea a tribunalului de drept comun”.

Aceste considerente ce au intemeiat hotararea Consiliului Superior al Magistraturii vizeaza, in mod direct, incarcatura jurisdictionala a celor trei foste tribunale comerciale, criteriul cantitativ, rezultat din observarea numarului de dosare inregistrate pe rolul lor, fiind acela care, in mod decisiv, a impus reorganizarea lor ca tribunale specializate, iar nu ca simple sectii civile in cadrul

Tribunalelor Arges, Cluj si Mures.

Or, incarcatura avuta in vedere era cea rezultata din competenta atribuita celor trei tribunale potrivit dispozitiilor legale anterioare Legii nr. 71/2011 si Noului Cod civil, ceea ce trimite la concluzia ca nu s-a avut in intentie ca sub guvernamantul Noului C.civ. atributiile jurisdictionale ale acestora sa cunoasca o diminuare.

Trebuie remarcat, sub acest aspect, ca schemele de personal ale fostelor tribunale comerciale au fost mentinute, ceea ce, de asemenea, intareste concluzia evocata mai sus.

Desi Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a pronuntat expres asupra competentei  materiale a tribunalelor specializate, a avut in vedere, in mod neechivoc, volumul de activitate al acestor instante, volum care include toate cauzele a caror natura „comerciala” era determinata prin aplicarea dispozitiilor art. 3, art. 4, art. 7, art. 9 si art. 56 din Codicele de comert din 1887. In consecinta, nu se poate retine intentia legiuitorului de a transfera competenta de solutionare a acestor cauze in favoarea sectiilor civile ale tribunalelor de drept comun, reorganizarea pastrand in favoarea tribunalelor specializate competenta materiala in limitele competentei fostelor tribunale comerciale.

Rezulta, asadar, din intreaga economie a textelor legale mai sus citate, ca intentia legiuitorului, exprimata in mod expres si neindoielnic prin Legea nr. 71/2011, a fost aceea ca tribunalele specializate – cum este si Tribunalul Specializat Cluj – sa-si mentina aceeasi arie de competenta materiala ca si fostul Tribunal Comercial Cluj, practic, Tribunalul Specializat Cluj pastrand aceeasi competenta materiala pe care a avut-o si fostul Tribunal Comercial Cluj, pentru aceste tribunal, operand doar o reorganizare a acestuia, sub aspectul denumirii, ca tribunale specializate.

Pentru determinarea intregii competente materiale a tribunalelor specializate trebuie avute in vedere inclusiv normele de competenta de drept comun, cuprinse in Codul de procedura civila, cu observarea insa a particularitatilor activitatii jurisdictionale a tribunalelor specializate, particularitati rezultate din specificul competentei lor materiale anterioare intrarii in vigoare a Noului Cod civil. Este indeajuns de evident ca transformarea fostelor tribunale comerciale in tribunale specializate implica o continuitate cu privire la tipurile de cauze care intra in competenta lor, aceasta fiind ratiunea care justifica, in sensul Hotararii nr. 654/2011 a Consiliului Superior al Magistraturii, atat mentinerea lor ca instante de sine statatoare, cat si a schemelor de personal ce le-au fost alocate.

In cauza de fata, raportul juridic stabilit intre reclamant si parata era calificat, anterior actualului Cod civil, ca fiind unul de natura comerciala, el atragand competenta Tribunalului Specializat Cluj.

Astfel fiind, Curtea constata, in considerarea tuturor celor aratate mai sus, ca Tribunalul Specializat Cluj ii apartine si in prezent competenta de solutionare a unui litigiu precum cel de fata, acesta declinandu-si in mod eronat competenta in favoarea Tribunalului Cluj.

Aceasta dezlegare este, de altfel, conforma cu jurisprudenta Curtii de Apel Cluj, ulterioara intrarii in vigoare a noului Cod Civil si a legii de punere in aplicare a acestuia.

Prin urmare, Curtea recomanda Tribunalului Specializat Cluj, prin completele sale de judecata, sa tina seama de aceste constante dezlegari, evitand provocarea unor conflicte de competenta cu efect dilatoriu, deci susceptibile de a vatama interesele partilor litigante.

Pentru aceste considerente, in temeiul art. 135 alin. 4 din noul C.pr.civ. Curtea va stabili competenta materiala de solutionare a actiunii civile formulata de catre reclamantul Z L V, cu domiciliul procesual ales in Cluj-Napoca, str. ….., nr. …, bl. .., ap. .., in contradictoriu cu parata S.C. E R A R S.A., cu sediul procesual ales in Cluj-Napoca, str…., nr…, ap. .. si cu intervenientul fortat L C, domiciliat in Cluj-Napoca, str. …, nr. .., ap. .., in favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTĂRĂSTE:

Stabileste competenta materiala de solutionare a cererii de chemare in judecata formulata de catre reclamantul Z L V, cu domiciliul procesual ales in Cluj-Napoca, str. …., nr. .., bl. .., ap. .., in contradictoriu cu parata S.C. E R A R S.A., cu sediul procesual ales in Cluj-Napoca, str. …, nr. .., ap. .. si cu intervenientul fortat L C, domiciliat in Cluj-Napoca, str. …, nr. .., ap. .., in favoarea Tribunalului Specializat Cluj.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica din .. aprilie 2014.

PRESEDINTE,

GREFIER,

A-A P

A M C

Red.AAP./dact.AAP

TRIBUNALUL SPECIALIZAT CLUJ

DOSAR NR. …/…/2013

INCHEIERE CIVILA NR. …/2014

SEDINTA CAMEREI DE CONSILIU DIN DATA DE .. FEBRUARIE 2014

Instanta constituita din:

PRESEDINTE: (……)

GREFIER: (……)

Pe rol fiind verificarea si regularizarea actiunii civile formulata de reclamantul H A impotriva paratilor SC E A R SA si T M, cauza avand ca obiect pretentii.

La apelul nominal se constata lipsa partilor.

Procedura este indeplinita, solutionarea cauzei efectuandu-se in camara de consiliu, fara citarea partilor.

S-a facut referatul cauzei, canstatandu-se ca in data de 5 februarie 2014 a fost inregistrata la dosar o intampinare din partea paratei SC E A R SA si T M, cu acte anexa.

Se constata ca reclamanta nu a depus la dosarul cauzai precizarile solicitate de instanta, comunicate acestuia prin instiintarea emisa de instanta la data de 29 ianuarie 2014.

TRIBUNALUL,

Deliberand, retine ca prin actiunea civila formulata de reclamantul H A impotriva paratilor  SC E A R SA si T Ma solicitat obligarea paratei anterior mentionata la plata sumei de 856.000 lei cu titlu de diferenta daune patrimoniale si nepatrimoniale pentru restrangerea posibilitatilor de viata familiala si sociala, la plata penalitatilor de intarziere de 0,1% pe zi calculate de la data inregistrarii cererii si pana la data platii debitului si la plata cheltuielilor de judecata.

In temeiul art. 201 Cod procedura civila, instanta a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata paratilor SC E A R SA si T M, la data de 20 ianuarie 2014, plicul si procedura de citare cu paratul T M intorcandu-se cu mentiunea ca nu mai locuieste la adresa mentionata.

In temeiul art. 166 Cod procedura civila, la data de 24 ianuarie 2014, s-a dispus citarea reclamantului cu mentiunea de a comunica domiciliul actual al paratului TM in vederea comunicarii actelor de procedura si eventual de a formula o cerere de citare a acestuia prin publicitate, adresa fiind comunicata reclamantului la data de 31 ianuarie 2014.

Reclamantul nu a raspuns solicitarii adresate in termen de 10 zile prevazut de art. 200 alin 3 NCPC si indicat de instanta reclamantului.

Potrivit art. 200 alin. 1-3 Cod procedura civila, daca cererea de chemare in judecata nu indeplineste cerintele prevazute de art. 194-197 cod procedura civila, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile cu mentiunea de a face modificarile sau completarile dispuse in termenul fixat, neindeplinirea acestor obligatii ducand la anularea cererii.

Unul dintre elementele esentiale ale cererii de chemare in judecata este, potrivit art. 194 alin. 1 lit. 1) domiciliul paratului, caci potrivit art. 153 Cod procedura civila, sanctioneaza cu nulitatea actelor.

De asemenea, potrivit art. 167 Cod procedura civila, cand reclamantul invedereaza ca desi a facut tot ce i-a stat in putinta nu a aflat domiciliul paratului sau un alt loc in care ar putea fi citat in conditiile legii, instanta va putea incuviinta citarea acestuia prin publicitate, iar odata cu incuvinntarea va numi un curator dintre avocatii baroului care va fi citat pentru reprezentarea intereselor paratului, fixindu-se si remuneratia acestuia.

Ori, avand in vedere faptul ca reclamantul nu a solicitat citarea paratului prin publicitate, nu a facut dovada demersurilor pentru aflarea noului domiciliu al acestuia sau resedinta unde paratul sa ii fie comunicate actele de procedura, instanta nu poate continua procedura de solutionare a cererii, caci toate actele de procedura ar fi lovite de nulitate, procedura la domiciliul initial fiind neindeplinita urmare a schimbarii de catre parat a adresei.

Raportat la textele legale anterior mentionare, tribunalul va retine ca reclamantul H A nu si-a indeplinit obligatiile stabilite in sarcina sa si raportat la dispozitiile art. 194 alin. 1 lit. a) coroborat cu art. 200 din Noul Cod de procedura civila, va anula cererea formulata de acesta impotriva paratilor SC E A R SA si T M.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DISPUNE:

Anuleaza actiunea civila formulata de reclamantul H A dom. in Cluj-Napoca, str. …, nr. …, bl. …, ap. .., jud. Cluj impotriva SC E A R SA cu sediul procesual ales in Cluj-Napoca, str. …, nr. …, ap. …, jud. Cluj, la av. A M si T M domiciliat in Campia-Turzii, str. …, nr. …, bl. …, ap. …, jud. Cluj

Cu drept de reexaminare in termen de 15 zile de la comunicare

Pronuntata in sedinta publica, azi 18 februarie 2014.

PRESEDINTE                                                                                               GREFIER

ROMANIA

INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE

SECTIA A II-A CIVILA

Decizie nr. ……                                                                    Dosar nr. …./…/2013

Sedinta publica de la .. octombrie 2013

Completul compus din:

………… – Presedinte

……….. – Judecator

……….. – Judecator

…………………… – Magistrat-asistent

S-a luat in examinare recursul declarat de petenta SC E R A R SA impotriva incheierii din Camera de Consiliu din 4 iulie 2013 pronuntata de Curtea de Apel (…..) –Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in dosarul nr. …/…/2013 al Curtii de Apel (…) – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.

La apelul nominal s-a constatat lipsa recurentei SC E R A R SA si a intimatului T.I.

Procedura de citare este legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre magistratul asistent, invederand ca recursul este timbrat, declarat si motivat in cadrul termenului legal prevazut de art. 301 Cod procedura civila. De asemenea, a invederat ca, la data de 2 octombrie 2013, petenta a transmis, prin fax, concluzii scrise. Totodata, a invederat ca s-a solicitat judecarea cauzei in lipsa, conform art. 242 alin. 2 Cod procedura civila.

Inalta curte, constatand ca nu sunt chestiuni prealabile, apreciaza cauza in stare de judecata si o retine spre solutionare.

INALTA CURTE,

Deliberand asupra recursului, din examinarea actelor si lucrarilor dosarului constata urmatoarele:

Prin cererea inregistrata la data de 4 iulie 2013 pe rolul Curtii de Apel (…) – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, petenta SC E R A R SA a solicitat restituirea cautiunii de 74.833 lei, consemnata prin recipisa de consemnare seria TA nr. 2316317 din data de 17.01.2013 la CEC Bank – Sucursala (…), platita prin virament bancar, ca efect al ordinului de transfer nr. 32763050/1/17.01.2013, in cadrul solutionarii cererii de suspendare formulata pe calea ordonantei presedentiale in dosarul nr. …/…/2013.

Prin incheierea din data de 4 iulie 2013 pronuntata de Curtea de Apel (…) – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, a fost respinsa cererea formulata de petenta SC E R A R SA, avand ca obiect restituirea cautiunii.

In argumentarea acestei incheieri, instanta a retinut, in esenta, ca prin Ordonanta presedentiala nr. 40 din 17 ianuarie 2013 pronuntata de Curtea de Apel (…) in dosarul nr. …/…/2013, a fost admisa cererea de suspendare provizorie formulata de petenta SC E R A R SA privind suspendarea provizorie a sentintei nr. (…..) din 20 septembrie 2012 pronuntata de Tribunalul Specializat (….) in dosarul nr. …../…./2011 si, in consecinta s-a incuviintat vremelnic suspendarea provizorie a sentintei nr. (…..) din 20 septembrie 2012 pronuntata de Tribunalul Specializat (….) in dosarul nr. …../…./2011 pana la solutionarea cererii de suspendare formulata in cadrul apelului ce formeaza obiectul dosarului nr. …../…/2011 pendinte la Curtea de Apel (….).

Prin decizia nr. 23 din 11 februarie 2013 pronuntata de Curtea de Apel ( …), in dosarul nr. …./…/2011, a fost respins apelul declarat de parata SC E R A R SA impotriva sentintei civile nr. (…..) din 20.09.2012 pronuntata in dosarul nr. …./…./2011 al Tribunalului Specializat (….), care a fost pastrata in intregime.

S-a constatat ca impotriva acestei decizii, parata SC E R A R SA a declarat recurs, inregistrat la data de 14 martie 2013 pe rolul Inaltei Curti si fixand prim termen de judecata la data de 22 octombrie 2013

In acest context, instanta a retinut ca termenul de 30 zile socotit de la data solutionarii fondului cauzei prin hotarare irevocabila nu a inceput sa curga.

Chiar daca la dosar s-a dovedit ca partea potrivnica a declarat in mod expres ca nu urmareste obligarea partii adverse la despagubiri pentru prejudiciul cauzat, s-a apreciat ca o atare cerere devine actuala doar daca dreptul la restituire devine exigibil, conditia exigibilitatii fiind data de solutionarea irevocabila a fondului cauzei.

Prin urmare, cum cererea de suspendare poate fi legal reiterata doar dupa solutinarea recursului impotriva deciziei nr. 23 din 11 februarie 2013 pronuntata in dos. nr. …./…./2011, iar fondul cauzei nu a fost solutionat irevocabil, instanta a apreciat cererea de eliberare/restituire a cautiunii ca fiind formulata prematur.

S-a retinut ca termenul de indata are in vedere premisa posibilitatii restituirii cautiunii, insa reperul general il reprezinta solutionarea irevocabila a fondului cauzei, ceea ce in speta inca nu este cazul.

In termen legal, impotriva acestei incheieri, petenta SC E R A R SA a declarat recurs, solicitand admiterea recursului, modificarea in tot a incheierii din data de 4 iulie 2013, in sensul admiterii cererii de restituire a cautiunii.

In motivare, recurenta critica hotararea atacata pentru nelegalitate, sustinand, in esenta, ca instanta de apel a interpretat gresit actele deduse judecatii si a schimbat intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestora.

Totodata, in opinia recurentei, au fost interpretate si aplicate gresit dispozitiile art. 723¹ alin. 3 Cod procedura civila raportat la imprejurarea ca intimatul T.I., prin declaratia notariala autentificata sub nr. 1070 de BNP P.M., a declarat in mod expres faptul ca nu urmareste obligarea paratei SC E R A R SA la plata vreunei despagubiri din suma consemnata cu titlu de cautiune in dos. cu nr. …/…/2013.

In drept au fost invocate dispozitiile art. 304 pct. 8 si 9 Cod procedura civila, art. 304¹ Cod procedura civila.

Intimatul T.I. nu a formulat intampinarea.

Examinand incheierea recurata in limitele controlului de legalitate, in raport de criticile formulate si temeiurile de drept invocate, Inalta Curte constata ca recursul este fondat pentru considerentele care succed:

Potrivit dispozitiilor art. 723¹ alin 3 Cod procedura civila: “Cautiunea se elibereaza celui care a depus-o in masura in care asupra acesteia cel indreptatit in cauza nu a formulat cerere pentru plata despagubirii cuvenite, pana la implinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotarare irevocabila, s-a solutionat fondul cauzei. Cu toate acestea, cautiunea se elibereaza de indata, daca partea interesata declara in mod expres ca nu urmareste obligarea partii adverse la despagubiri pentru prejudiciile cauzate.”

Este de retinut ca indisponibilitatea sumei de bani depusa de catre petenta cu titlul de cautiune reprezinta o garantie in ceea ce priveste acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a intarzierii executarii silite.

In speta, prin declaratia notarila autentificata sub nr. 1070 de BNP P.M. partea adversa (intimatul T.I.) a declarat ca renunta in mod expres la orice despagubire din suma achitata cu titlu de cautiune de catre SC E R A R SA, in dos. nr. …/…/2011, motiv pentru care, nu se justifica pastrarea consemnarii cautiunii pe durata termenului prevazut de art 723¹ alin. 3 teza intai Cod pr. civila, in cauza fiind aplicabile dispozitiile art 723¹ alin. 3 teza a doua Cod pr. civila, conform carora “cautiunea se elibereaza de indata, daca partea interesata declara in mod expres ca nu urmareste obligarea partii adverse la despagubiri pentru prejudiciile cauzate”.

Prin urmare, in mod gresit, Curtea de Apel (….) investita cu solutionarea cererii de restituire a cautiunii formulate de petenta SC E R A R SA a apreciat ca reperul general il reprezinta solutionarea irevocabila a fondului cauzei limitandu-se la prevederile 723¹ alin. 3 teza intai Cod pr. civila.

Contrar retinerilor Curtii de Apel (….) “termenul” de indata cuprins in reglementarea art. 723¹ alin. 3 teza a doua Cod pr. civila se interpreteaza prin raportare la locutiunea cu toate acestea, rezultand premisa restituirii cautiunii daca partea interesata declara in mod expres ca nu urmareste obligarea partii adverse la despagubiri pentru prejudiciile cauzate, cum este si cazul in speta, fara ca fondul cauzei sa fi fost solutionat irevocabil.

Pentru toate considerentele care preced, constatand incidenta motivului de nelegalitate instituit de prevederile art. 304 pct. 9 Cod pr. civila, Inalta Curte, in temeiul art. 312 alin. 1 si alin. 3 Cod pr. civila, va admite recursul declarat de petenta SC E R A R SA impotriva incheierii din Camera de Consiliu din data de 4 iulie 2013 pronuntata de Curtea de Apel (….) – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in dos. nr. …/…/2013 al Curtii de Apel (….) – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal. Va modifica incheierea atacata in sensul ca va admite cererea de restituire a cautiunii si va dispune restituirea cautiunii in cuantum de 74.833 lei, consemnata conform recipisei nr 773894/1 emisa de CEC Bank – Sucursala (…) la data de 17.01.2013, depusa in dos. nr. …/…/2011 al Curtii de Apel (….) – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de petenta SC E R A R SA, impotriva incheierii din Camera de Consiliu din 4 iulie 2013 pronuntata de Curtea de Apel (….) – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal, in dos. nr. …/…/2013 al Curtii de Apel (….) – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.

Modifica incheierea atacata in sensul ca admite cererea si dispune restituirea cautiunii in cuantum de 74.833 lei, consemnata conform recipisei nr. 773894/1 emisa de CEC Bank – Sucursala (…) la data de 17.01.2013, depusa in dos. nr. …/…/2011 al Curtii de Apel (….) – Sectia a II-a civila, de contencios administrativ si fiscal.

Irevocabila.

Pronuntata in sedinta publica astazi 2 octombrie 2013.

JUDECATORIA ZALAU

JUDETUL SALAJ

Dosar nr. ……/…/2013

SENTINTA CIVILA NR. ….

Sedinta publica din … decembrie 2013

Instanta constituita din:

Presedinte:……….

Grefier:…………..

S-a luat in examinare cererea, formulata de reclamat S.C. P.&C. I. S.R.L. cu sediul in …., str. ……., nr. ……. judetul Bacau in contradictoriu cu paratul S.C. E. R. A. R. S.A. cu sediul procesual ales in Cluj-Napoca. Str. ……, nr. …., judetul Cluj la Cabinet Av. A. M., si intervenient L. I. domiciliat in Cluj-Napoca, str. …, nr. …, jud. Cluj, avand ca obiect pretentii.

La apelul nominal facut in sedinta publica se prezinta pentru reclamant, av. L.I. in substituire av. Titular B. H., lipsa fiind parata si intervenientul.

Procedura de citare este legal indeplinita.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care se constata ca s-a depus prin serviciul de registratura anterior deschiderii sedintei de judecata o cerere de catre reprezentantul paratei prin care solicita a se dispune efectuarea unei expertize tehnice asa cum a solicitat de altfel si prin Intampinarea formulata.

Reprezentantul reclamantei solicita declinarea competentei solutionarii cauzei catre Judecatoria Cluj-Napoca in temeiul art. 126 Cod procedura civila, din ratiuni de costuri si timp.

Se depune prin fax un inscris de catre reprezentantul paratei prin care se aduce la cunostinta instantei faptul ca este de acord ca prezenta cauza sa se judece de catre Judecatoria Cluj-Napoca in conformitate cu dispozitiile art. 126 Cod procedura civila.

Reprezentantul reclamantei solicita a se lua act de invoiala partilor si a se dispune declinarea competentei catre Judecatoria Cluj-Napoca.

Instanta retine cauza in pronuntare spre a solutiona cererea formulata.

JUDECATORIA

Prin cererea inregistrata sub nr. …./…./2013, petentul S.C. P&C I. S.R.L., cu domiciliul in …., str. ……., nr. ……. judetul Bacau, a chemat in judecata S.C. E.A.R. S.A., cu sediul in …., jud. Ilfov, sos. ….., nr. …, si cu paratul L. L, cu domiciliul in Cluj-Napoca, str. …., nr. .., jud. Cluj, solicitant obligarea paratei la plata sumei de 76.221 lei despagubiri pentru daune interese autovehiculului cu nr. de circulatie BC-..-… , proprietatea reclamantei, obligarea paratei la plata contravalorii lipsei de folosinta a autovehiculului, pana la plata integrala a despagubirii, obligarea la plata cheltuielilor si a dobanzilor penalizatoare generate de producerea evenimentului, precum si a cheltuielilor de judecata ocazionate de judecarea prezentei cauze.

Prin intampinare, parata a solicitat admiterea in parte a actiunii, invocand exceptia de netimbrare si solicitand declinarea cauzei in favoarea Judecatoriei Cluj-Napoca, avand in vedere domiciliul paratului L. L. si plata cheltuielilorde judecata.

La primul termen de judecata, cu partile legal citate, acestea au formulat in fata instantei de judecata cererea de alegere de competenta, solicitand ca instanta sa dispuna declinarea competentei in favoarea Judecatoriei Cluj-Napoca, in baza art. 126 Ncpc.

In sedinta publica, instanta a pus in discutie cererea partilor, pe care analizand-o, o apreciaza ca fiind intemeiata pentru urmatoarele considerente:

Textul de lege invocat, si anume art.126 Ncpc prevede:

Art. 126 Alegerea de competenţă

(1) Părţile pot conveni în scris sau, în cazul litigiilor născute, şi prin declaraţie verbală în faţa instanţei ca procesele privitoare la bunuri şi la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanţe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să le judece, în afară de cazul când această competenţă este exclusivă.

Astfel obiectul cauzei fiind pretentiile de despagubire din accidentul de circulatie, reprezentand daune materiale aduse autovehiculului proprietatea reclamantei, instanta constata ca acesata se incadreaza in categoria drepturilor de care aceasta poate sa dispuna.

Constatand ca cererea de alegere de competenta a fost formulata in fata instantei in termen legal, si ca nu exista nici un impediment pentru care partile sa poata formula o cerere de alegere de competenta, fata de considerentele mai sus expuse si prin raportare la disp. 126 Ncpc, instanta urmeaza sa admita cererea partilor de declinare a competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Cluj-Napoca, si, pe cale de consecinta, sa dispuna declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Cluj-Napoca.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

In baza art. 126 Ncpc, la cererea partilor formulata in scopul alegerii de competenta, declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Judecatoriei Cluj-Napoca.

Definitiva.

Pronuntata in sedinta publica din data de 03.12.2013.

PRESEDINTE                                                                            GREFIER

…………………                                                                                ………………….